Poezii de Vasile Larco
Recunoștință
La Putna clopotele bat,
E lume multă-n Mănăstire,
Să-i facă, iar, s-a adunat
Lui Ștefan Vodă pomenire.
Și nu-l vom da nicicând uitării,
Ne-om aminti de cel ce-a stat
De strajă la hotarul țării
Și de dușmani l-a apărat.
La două iulie mereu
S-aprindem câte-o lumânare
Căci Sfânt e lângă Dumnezeu
El, Ștefan, Ștefan Domn cel Mare.
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică din Târgu Jiu
Pocnind din praz pe lângă Jiu
Nici urmă de tristețe,
Cu bravi olteni, din tată-n fiu,
Aprinși de frumusețe.
Privești Coloana lui Brâncuși,
Vezi Peștera muierii,
Cum varsă lacrimi celor duși
Pe Scaunul tăcerii.
Trec pe sub Poartă, stau la Masă
Ca sus, pe cer, o dublă stea
Perechea: mire și mireasă
Sărutul dragostei să-i dea.
Dar tot mai sus în raiul-dor,
Când dă în suflete dezghețu'
Își toarce-al cântului fuior
Prin flori Maria Lătărețu.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Ani trecut-au mulți de când
M-am înstrăinat de sat
Însă n-o să pot nicicând
Să mă rup de ce-am lăsat,
Și în gând, ca un tablou,
Îmi revine satul drag...
Ce n-aș da să pot din nou
Trece-al casei noastre prag!
Casa însă-i dărâmată:
Nu mai sunt acum pridvorul
Și nici tinda, prispa lată,
Nu mai este nici cuptorul.
Casa-i una cu pământul,
Of, nedreaptă vremuire!
Dar așa a vrut Preasfântul:
Să rămână-o amintire.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aniversare
De ziua ta un strat cu flori
Voi semăna-n grădină
Și-l voi stropi de-atâtea ori
Când ploaia n-o să vină.
Veghea-voi cum ies rădăcini
Cu mici tulpini în spate
Și cum bobocii firavi, fini,
Vor lumii să se-arate.
Când florile vor apărea,
De soare inundate,
C-o sărutare, draga mea,
Ți le voi da pe toate.
Buchetele vreau să le pui
Alături de-a ta pernă,
Mireasma lor chiar dacă nu-i
Ca dragostea, eternă.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apreciere
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu,
Iubit de toți, cum este banul
Sau cum e-oricare prunc al mamei.
Când îl vedea venind, barmanul
Zicea voios din ușa cramei:
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu!
Iar gustul vinului, pastramei
Îi stimulau enorm elanul,
Scriind umor spumos tot anul,
Concis ca textul telegramei
În Universul epigramei.
hipersonet de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică de iarnă
Legată-i iarna cu prea multe funii,
Gerilă face acte de bravadă,
Atât de gros e stratul de zăpadă...
La fel cum e obrazul pe la unii.
Nu vezi țipenie de om pe stradă,
De parcă-ar năvăli tătarii, hunii,
Stau toți în casă și-admirând petunii
Ori alte flori, tristețea și-o deznoadă.
Trei luni de iarnă sunt, diamantine
Ce scot cojoace de la naftalină
Și din păduri, copaci cu rădăcină.
Iar defrișorii-or face mutră sumbră
În lunile de zăpușeală pline,
Că n-or avea pe unde sta la umbră.
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică umoristică
,, O țară tristă plină de umor"
E România noastră milenară,
Spunea Bacovia, întâia oară,
Gândindu-se la bravul său popor.
Haz de necaz se face, dar e clară
Această stare, ce-i de multișor;
O țară tristă plină de umor
E România noastră milenară.
Dar și satira are-un colțișor,
Știind la vreme unde să apară,
Dorind oricare viciu să dispară,
S-avem noi toți românii-n viitor:
O țară mândră plină de umor,
Cu poante fine, nu ca din topor
Și-n tot, cu drag, ce facem fi-va spor.
Satira și umoru-n mână-n mână,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco din Un porumbel de ciutura fântânii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu gândul la George Bacovia
Dup-atâta plumb și ceață
Să se-arate soarele,
Iar noi toți acei de față
Să golim paharele.
Cele cu venin, ce-s pline,
Să se verse,- ajungă-n hău,
Vină clipele senine
Înspre toți cei din Bacău.
Spre locuitorii lumii
Care-s bravi, de bună seamă,
Pe ceilalți, te rog, adu-mi-i
Să le spun e epigramă!
Punem pe amar sechestru,
Stea în temniță închis,
De Bacovia, maestru,
Să ne amintim și-n vis.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?
De ce nu înfloresc bujorii
Sub bolta-nvăluită-n fum,
De ce sunt împietriți cocorii
În norii grei de praf și scrum?
De ce vibrează-n lacrimi lacul,
De ce nu-i grâul pân' la brâu,
De ce nu cântă pitpalacul
Și-s decibeli scăpați din frâu?
De ce pășim pe ierburi împietrite
Și-i roua roșie-n dumbravă,
De ce mușcăm din mere înroșite
În focul lacului de lavă?...
De ce? De ce? De ce?
Răspunsul vine dinspre viitor,
Departe nu-i, e chiar aproape,
Simțim, deja, un iz înțepător
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ai fi Tu, Doamne!
De n-ai fi Tu, n-ar fi nici zi,
Izvorul n-ar mai șopoti,
Iar muntele s-o risipi,
Va fi pe lume numai dorul.
N-ar mai zbura-n văzduh cocorul,
Nici stropi de ploaie n-ar da norul,
Va îngheța și viitorul,
Vor fi doar pulberi și noroi.
Cine-o mai ști atunci de noi,
Când toți copacii fi-vor goi,
N-o crește iarbă în zăvoi
Și-o fi ce-i azi, doar, amintire?
Iar de speranță și iubire,
Nici vorbă, doar dezamăgire,
A fost o dulce amăgire
Întreaga viață pe pământ?
[...] Citește tot
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Vasile Larco, adresa este:
