Poezii de Veronica Popa
Zeului
S-a-nchis albastru-n clopote târziu
și urlă disperat la clopotar,
ascultă zeule!
ploaia de interjecții
spânzurând de funie
până jos la ochii icoanelor.
Zeu cu o mie de verbe,
aruncare a ochiului peste cuvânt
întinde-ți răsuflarea
peste câinele din mine!
poezie de Veronica Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecerea prin timp
Se decojesc orele
ca și castanele coapte
într-o toamnă fără iluzii,
își scuipă spre tine
unul câte unul țepii întâmplărilor
și uită, te uită
înnecat într-o stradă
cu nume de floare bolnavă.
poezie de Veronica Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturna
O jumătate de lună
tremură palidă ca o nebună
pe cerul străzii pavate
cu urlete dezacordate.
Zidul sudălmii ascunde
biserica fără odăjdii,
gardianul din colț
își dă seama târziu
că veghează-n oraș
o mulțime de morți.
poezie de Veronica Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe scurt despre toamna
Septembrie,
trec prin tine
ca printr-o mare de moarte,
în jurul meu doar hoituri de-ntâmplări,
septembrie, anotimp în anotimp,
dureros ca o smulgere
septembrie, moarte de fulgere.
poezie de Veronica Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Veronica Popa, adresa este: