Te-am așteptat azi, dar nu ai venit. Și absența ta știu ceea ce-mi spune, absența ta care tulbură, în golul pe care l-ai lăsat, ca o stea. Spune că nu vrei să mă iubești. Așa cum o furtună de vară se anunță și apoi se îndepărtează, astfel nu ai recunoscut setea mea. Dragostea, încă din fașă, are din aceste căințe neașteptate. În tăcere, ne înțelegem. Dragoste, Dragoste, ca întotdeauna, aș vrea să te acopăr cu flori și insulte.
Încep vânturile toamnei: nori albi în zbor. Iarba și frunzele se ofilesc: trec cârduri de gâște spre sud. Toate orhideele-s în floare: miros delicat de crizanteme. Mă gândesc la frumoasa mea doamnă: n-o pot uita niciodată.
Barcazul-pagodă traversază râul Fēn. În mijlocul curentului: valuri albe. Lăutele și tobele țin isonul vâslașilor care cântă; În mijlocul festinului și-al bucuriei, vin gânduri negre;
Anii tinereții cât de puțini! Bătrânețea cât de implacabilă, cât de aproape!
Tu ai un fel de paradis al tău în care nu se spun cuvinte. Uneori se miscă dintr-un braț și câteva frunze îți cad înainte. Cu ovalul feței să stea înclinat spre o lumină venind dintr-o parte cu mult galben în ea și multă lene, cu trambuline pentru săritorii în moarte. Tu ai un fel al tău senin De-a ridica orașele ca norii, și de-a muta secundele mereu pe marginea de Sud a orei, când aerul devine mov și rece și harta serii fără margini, și-abia mai pot rămâne-n viață mai respirând, cu ochii lungi, imagini.
Torențială-i ploaia... Doamne, de ce nu curmă În mintea mea sărutu-ți din noaptea de pe urmă? Al dezrobirii zâmbet mi-a-ncremenit pe față... A mâinii tale urmă mă arde și mă-ngheață.
Absurd mă soarbe vântul. Un dor îmi bea din sânge. Sub gene-mi urlă cerul. Sub tălpi pământu-mi plânge... De ce te-mpart cu noaptea când tandru-mi guști ființa? De câte vieți nevoie mai am să-mi uit sentința?
Amanetez speranța. Pe gratis dau odaia Prin care umbra-ți merge și-acum la braț cu ploaia... Ultim va fi păcatul de-oi mai păstra în minte Atingerea-ți flămândă, pe sânul meu fierbinte...
Vând cea din urmă noapte unei năluci smintite. Plătește cash (oh, Doamne!) cu chipul tău, iubite! Mi-e fuga pas degeaba. Pe brațele-mi de ceară, Născut vei fi de-o ploaie, a nu știu câta oară...
Voturile ajută și la creșterea calității site-ului. Mulțumim tuturor celor care votează!
I
Voi părăsi piscul alb acoperit cu zăpadă ce încălzea cu un surâs rece nemărginita mea singurătate. Îmi voi scutura de pe umeri cenușa aurie a aștrilor, așa cum vrăbiile își scutură zăpada de pe aripi. Așa modest, omenos, întreg așa preabucuros și neprihănit voi trece pe sub acaciile înflorite ale mângâierilor tale și voi bate în geamul prealuminos al primăverii. Voi fi băiatul cel bun care le zâmbește lucrurilor și sie însuși fără șovăire sau neîncredere.
Cu toate pânzele sus și ancora la post, corabia face ochi dulci zării. Nume fanteziste sclipesc sub figura emblemă de sub bombres. Se strigă, cu ochii-n lacrimi, la revedere, drum bun și mult succes! Ovații pentru cei rămași pe cheu și pentru cei care iau drumul mării!
Cer senin, ținut mănos și zile neumbrite de norii supărării Puțini oameni se-ncumetă să caute: mulți așteaptă ziua de cules, Urmând cuminți calea deschisă-n lume de altcineva, bineînțeles, După ce nava-nalță drapelul în portul cel nou, fruct al explorării.
Cine știe câte miriade de colonii există, ce regate, Pe-acele meleaguri frumoase și prospere, ce câștiguri de vis Ne-așteaptă pe vastele plaiuri înstelate cu flori din paradis Cărora le-am dat numele de cer, fiindcă sunt foarte departe?
Oh, nu scrie despre mine, "A murit în dureri de nedescris," Ci "A emigrat pe-un alt astru, unde nu există moarte!"
1821 - în Revoluția de la 1821, Tudor Vladimirescu a condus revoluția înăbușită de turcii care pătrund în Moldova, pe la Brăila, și în Țara Românească, pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet
1919 - guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina
1921 - a aparut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista "Gândirea", publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone (în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Calinescu)
A fost scris un comentariu până acum.
Este disponibil și textul în italiană.
Cartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru 
