De cînd îl iubesc pe Isus, mai 'nalt mi se pare înaltul, cărările urcă mai sus și soarele-i altul! De cînd îl iubesc pe Isus, bujorii mai roșii se-arată, iar stele cum ies în apus, n-au fost niciodată.
De cînd îl iubesc pe Isus, as vrea să-L ador ca Debora, un cîntec, pe aripi adus, ducînd tuturora.
Ca Iacov o scară aș vrea, spre nouri de albe răsfrîngeri, să urc tot pămîntul pe ea, în murmur de îngeri.
Timpul călătoriei mele este lung calea pe care o am de străbătut este fără de sfârșit.
Am ieșit pe aripile primei raze de lumină și am urmat drumul prin singurătățile lumilor, lăsând urma mea peste atâtea stele.
Calea cea mai lungă mă apropie cel mai mult de tine și modularea cea mai întortocheată este tocmai aceea care duce la perfecta simplitate a acordului.
Călătorul trebuie să bată la toate porțile înainte de-a ajunge la a sa. Trebuie să rătăcim prin toate luminile din afară pentru a ajunge în sfârșit la templul cel mai lăuntric.
Lăsat-am ochii să rătăcească departe, înainte de a-i închide și a spune: Tu ești aici.
Această întrebare, această așteptare se topește în lacrimile a o mie de fluvii și scufundă lumea
Cartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru 
A fost scris un comentariu până acum.
