Poezii.Citatepedia^®.ro

Necunoscuta

deasupra restaurantelor, molatica,
o boare vine seara din azur
si peste zarva de cheflii, salbatica,
stapana e precum un duh impur.

departe, peste colbul suburbiilor
si peste somnul vilelor tarzii,
luceste-abia covrigul brutariilor,
ravnit cu scancet de atati copii!

acolo, seara, colindand maidanele
trec fantii cu gambete smecheresti
si deocheati, la brat, isi duc cocoanele,
sporovaind nimicuri si povesti.

pe lac plang vasle scartaind frenetice
si tipat se aude de femei,
cand luna-n nouri coase-ntruna petice,
nepasator strambandu-si discul ei.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Aleksandr Blok
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cupe cu opium

În cupe cu opium
ajutaţi-mă
să-mi spăl visele

să plămădesc
un ultim poem

dezmăţ de cuvinte
sub a gramaticii
dulce îngăduinţă.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşmântul

Din cântec mi-am cusut veşmânt
Înfrumoşat cu fine broderii
Descrise-n vechile mitologii
Din barbă până-n călcâi;
Smintiţii însă mi l-au luat
L-au îmbrăcat în văzul lumii
De parc-ar fi fost brodat de ei.
Cântec bun, lasă-l să fie-al lor,
E mult mai bărbăteşte aşa
Să cutreieri lumea despuiat.

poezie celebră de William Butler Yeats din Responsibilities (1914), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet şi avocat

Să se scrie un decret
Codului penal supus:
Orice avocat poet
De la patru ani în sus!

epigramă de Nicolae Tăutu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom întoarce

Ne vom întoarce într-o zi,
Ne vom întoarce neapărat.
Vor fi apusuri aurii,
Cum au mai fost cînd am plecat.

Ne vom întoarce neapărat,
Cum apele se-ntorc în nori,
Sau cum se-ntoarce, tremurat,
Pierdutul cântec pe viori.

Ne vom întoarce într-o zi,
Şi cei de azi, cu paşii grei,
Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi,
Cum vom pătrunde-ncet în ei.

Ne vom întoarce ca un fum,
Uşor, ţinându-ne de mâini,
Toţi cei de ieri în cei de-acum,
Cum trec fântânile-n fântâni.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine ai venit acasă, suflete al meu

pentru Annai

Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Un dor mi-a fost de tine, suflet luminat,
Din prea multă lumină fost-ai lovit mereu,
Dar azi, bine-ai venit... Domnul mi te-a dat.

Bine-ai venit acasă, nume nedorit...
Particulă din mine, jumate alungată,
Astăzi te întâmpin cu zâmbet împlinit,
Lipeşte-te de mine, să închegăm o soartă.

Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Duh dintr-o Lumină ce m-a lăsat să vin,
Acuma sunt întregul şi sufletul sunt eu...
M-am adunat în mine şi sunt în toate plin.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Daţi-mi voie sa recapitulez pentru dumneavoastră:

Informaţia nu înseamnă cunoaştere.
Cunoaşterea nu înseamnă înţelepciune.
Înţelepciunea nu înseamnă adevăr.
Adevărul nu înseamnă frumuseţe.
Frumuseţea nu înseamnă dragoste.
Dragostea nu înseamnă muzică.

Muzica înseamnă tot ce este mai bun.

poezie de Frank Zappa, 1940 - 1993, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mure...

ne-am întâlnit în noaptea fermecată
aleasă pentru noi de cartea vieţii
o noapte lînă. lungă. educată,
cuminte ca urzeala dimineţii

ne-am întâlnit să nu ne mai despartă
nici un moment de pură întâmplare
păi cum altfel când hărăzit de soartă
un răsărit ne-a fost şi un apus de soare

eram timizi ca doi adolescenţi
eram frumoşi ca două mure acre
eram asemeni unor aştri inocenţi
împrăştiind lumina castităţii sacre

în altă noapte totul s-a sfârşit
şi cerul s-a-nvelit în plapumă de nori
cu altă mură sentimentul ostenit
şi-a sprijinit de muchia de zori

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (5 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape final

Ziua se coace-n orizont vizibil,
Se-anunţă răsăritul dinspre stele,
Capitol nou al unui vis teribil,
O nouă zi cu bune şi cu rele.

E-acelaşi film turnat de Providenţă,
Cu-actori secunzi care se cred regizori,
Destine temporare-n insolvenţă
Cu draci la cârmă-n posturi de revizori.

Pietoni şi gură-cască şi noi toţi,
Pasageri inconştienţi şi prea grăbiţi,
Lamentabile destine de netoţi
Într-o lume guvernată de trăzniţi.

S-au răsturnat valori pe nesimţite,
A dispărut umanul precum roua,
Fiţele societăţii-s infinite
Iar simplitatea-i marfă mân-a doua.

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Stoica din Colectie creatii proprii (3 noiembrie 2026)
Adăugat de Sorin Poezescu
Comentează! | Votează! | Copiază!