Poezii despre înfrânare, pagina 2
Cu Dumnezeu
Și Doamne! Câte n-am să-ți spun
de umilință și durere,
cum le-am trecut cu tine-n gând
și reproșându-ți, ce plăcere!
Și n-ai văzut când am căzut
din înălțimea mea cea mare
și m-a durut dar am putut
să mă ridic din nou spre soare.
Cu aripile am bătut
din nou văzduhul până-n zare,
trăgându-i, Doamne! Din pământ
pe cei loviți de înfrânare,
și i-am repus pe-a lor plutire
frângându-și norii dăltuiți
din pietre și a lor trăire
mă fac să simt că-s fericiți.
Uitarea lor m-a prefăcut
într-o uitare și mai mare,
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din mers
neștiutori intrasem în cursă
nu verificasem nici măcar
tensiunea sistolică
legătura cu solul
gradul de anduranță a cuvintelor
la eroziunea semantică
mizasem poate pe îmbunarea probelor
punând la bătaie șiretlicurile feminității
dramul de noroc picat din cer în virtutea
unor principii compensatorii
decolarea se produsese în forță
mai mult inconștient
(ca toate trecerile de altfel)
închisesem parțial ochii
fixasem ceva frumos
vum!
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om bătrân
În colțul îndepărtat al cafenelei
stă un om în vârstă, cu capul aplecat
singur, în fața lui un ziar
Iar în banalitatea jalnică a bătrâneții
el se gândește la cât de puțin s-a bucurat de anii
când era în putere, arătos și plin de farmec.
Știe că acum este foarte bătrân: vede, simte asta.
Și, totuși, parcă mai ieri era tânăr.
Timpul a trecut atât de repede, atât de repede.
Se gândește cum Bunul Simț l-a tras pe sfoară,
cum, prostește, a crezut întotdeauna
în acele vorbe înșelătoare: "Mâine. Ai destul timp."
Rememorează cum și-a înfrânat elanul, desfătările
la care a renunțat. Fiecare șansă pe care-a pierdut-o
îi ia acum în râs prudența.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A sosit trenul mult așteptat
Îmbrățișează-mă
pentru fiecare îmbrățișare ce nu ne-am dat!
Sărută-mă
pentru toate sărutările pierdute!
Privește în ochii mei și vezi-mi viața de acum.
Atinge-mi pielea
pentru fiecare dată când am fi vrut să o facem,
neputând din cauza desenelor ce nu erau ale noastre.
Simte respirația-mi ce compune melodii cu a ta,
pentru toate nopțile trecute separați.
Accelerează-ți suflarea pentru a lăsa liber
zborul dorinței de a iubi,
ce mereu l-am înfrânat
dar niciodată nu l-am abandonat,
așteptând momentul just ca un veritabil acrobat.
Strânge-mi mâinile să simt sub piele
toate dățile când aș fi vrut să te ating,
măcar o atingere ușoară precum dansul de iele,
unindu-ne-n visare îvăluiți de feeling.
Caută-mi trupul cum eu îl caut pe-al tău,
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niște copii, așa-s bătrânii noștri
Cu ochii calzi, mirați, percepții mai slăbite,
Cu glasul tremurat și pasul poticnit,
Își duc poveri din ani, iar pletele albite
Ne-arată câte griji în suflet le-au mocnit.
Au îndurat corvezi, noian de sacrificii
Pentru copiii lor, s-ajungă "cineva",
Și-au înfrânat dorințe, vise, poate vicii,
Și unii sunt uitați, în lume, undeva...
Și scad... sunt tot mai scunzi, copiii cu bastoane,
Cu dioptrii mai mari, cu riduri pe obraz,
Cu straiul perimat, cu bâlbe în consoane,
Bolnavi și gânditori, cer vieții un răgaz...
Și uită tot mai des, și te privesc cu teamă
Când nu pricep ceva, deși ai repetat,
Nu îi certa te rog, vei provoca o dramă,
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verișoara
Prin anul nouă sute nouă,
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul "Lumea Nouă",
Și alte cercuri literare.
Îl cunoscusem pe Gârleanu,
Pe Cincinat, pe Efitimiu,
Ș-a apărut de Minulescu,
"Romanțe pentru mai târziu".
Văzând directorul revistei
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri,
M-a angajat ca secretar.
Redacția era în centru,
O cameră unde-încăpea,
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi ș-o canapea.
De joi, când apărea revista,
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Să nu părăsiți pe Domnul
Să nu părăsiți pe Domnul (Ieremia 17:13)
Și încrederea în El (Evrei 10:35)
Adunarea, înțelepciunea (Evrei10:25)
Și cărarea înspre cer (Iov 2:13)
Așteptați o înfiere (Romani 8:23)
Ceruri noi, un pământ nou (2 Petru 3:13)
Asteptați venirea zilei (Fapte 1:11)
Celui care a fost Erou.
Să uniți în viața voastră
Credința (2 Petru 1:5), fapta (2 Petru 1:5), răbdarea (2 Petru 1:6)
Cunoștința (2 Petru 1:5), hotărârea, (2 Timotei 3:10)
Suferința (2 Timotei 3:11), înfrânarea (2 Petru 1:6).
Voi gândiți-vă la Domnul, (Psalmul 119:15)
La lucrarea cea de sus (Coloseni 3:2)
La cărarea ce deschis-a
El stindardul nost' Isus (Filipeni 2:4).
Creșteți voi spre mântuire (1 Petru 2:2)
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limitări
la noi veneau
își puneau cuibul un fel de lăcuste
unele stranii de tot cu capetele de-abia ținându-se
în broboade meșterite... să înfrâneze imaginații
incredule se uitau și s-ar fi repezit să înșface
urma de bărbat... restul de femeie
se trezeau anemic bolborosind bocetul neputinței de a găsi stare pură
își amânau pornirile abandonându-se somnului într-o rugă aparte
așteptau viitoare germinații
ne pierdeam nervul
până să se articuleze cuvintele noastre cădeau dezagregate
asemenea unei ape stătute vegetam
era chestiune de timp până la anihilare
dușmani cu noi înșine
am eliberat lacrimi cu brutalitate
dovadă calcifierile.... pierderea conotației
era ca și cum un copil ar fi plâns după mamă
și noi îi administram lecția de ferocitate
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tradiții la lăsatul secului
TRADIȚII LA LĂSATUL SECULUI
După obiceiul străbun,
În ritualuri creștine,
Postul ce precede Crăciun,
Credința în suflet ține.
Precum ai lor înaintași,
Tinerii cu vârstnici petrec,
Fii la părinți și fini la nași,
Să lase împreună sec
Oaspetele poartă-n mână,
Simboluri de împăcare,
Să sporească voia bună,
După plac și bunăstare.
Gazdelor le dăruiește,
Bucuroși de revedere.
Ritual se înnoiește,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții creștine și ritualuri populare românești, Editura Paideia/ Punct (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te ocolesc cu vrere, răutate dospită...
Te ocolesc cu vrere,
Răutate dospită în pântecele lumii moderne,
Ce sufletul multora și pe al meu ades ai umilit,
N-ai înțeles la timp, ce frumos se poate trăi în lume,
N-ai înțeles, că singură te spânzuri în hamacul prostiei,
Că singură sufletul ți-ai vândut și l-ai rănit.
Nu poți învinge sămânța iubirii divine,
Așa cum nu poți schimba nicio lege a firii omenești,
Dar voința ta poate înfrâna plăcerile tale ieftin râvnite,
Care nu duc niciunde la bine,
Și lăcomia-ți mare nu va mai fi pe viitor
Acea groaznică groapă cu lei.
Privesc cu duioșie, cum îți chinui timpul mereu,
Orbecăind printre deșeurile caracterelor umane,
Când vei slăbi hățurile desfrânărilor stupide și goale?
Nu vezi cum în lianele vieții te împleticești
Și-n hăul confuziilor înotând te adâncești?
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (27 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre înfrânare, adresa este: