Poezii despre Romeo și Julieta, pagina 2
Dor de vară
dor de culesul cireșelor negre
dor de iubita mea iubită
din copilărie
geanina cu ochii de foc care mirosea
a dragoste cu râsul ei ne
bunatic care cânta și semăna cu margareta
pâslaru tânăra de la televizorul
alb - negru
într-un pahar cu bere îmi venea s-o scald
s-o să
rut primitiv pe prispa de lut
am iubit-o dintotdeauna cu nebunia
copilului care o pândea din cireș
din măr din nuc din părul păr
cu pere care
- i plac
ei cel mai mult și mai mult
dor de vara când ne întâlneam
(?!) la bunici era primul loc
de întâlnire eu sub balcon
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te doare?
puțini sunt cei ce îndrăznesc să urce pe scenă și să privească în spatele cortinei
acolo unde Romeo încă mai strânge sticluța cu otravă
iar Julieta mânerul pumnalului căzut
la fel de puțini sunt și cei care se mai uită prin dicționare
să îndrepte piciorul schilodit al unui cuvânt
sau să caute sufletu-i curat
bani, poziție, reputație sunt cuvinte scrise pe fruntea fiecăruia
la fel cum neam, rădăcini, patrie sunt alungate
și obligate să ia drumul pribegiei
poate că o să uiți, poate că o să închizi ochii și poate că n-o să te afecteze
când o șleahtă de bandiți prind și siluesc o țara și o limbă
așa cum numai în La Ciociaria mamă și fiica...
dar dacă...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima nu are lege!
O minge, cărți și un televizor,
Profesori, urme, semafor
Tu?
Enigma de la ora 5,
Când mergi la coafor,
Eu caut de zor opinci.
Tu cânți despre Romeo, Julieta,
Eu sper că ți-ai uitat din nou poșeta
Pe scaunul meu,
Eu te aștept
Prea tandru, temător și drept
Ucid doar trandifiri să te salut
Și nu mai am răbadare să te-ascult.
Demult tu te-ai mutat în ochii mei,
Acolo aprinzi focuri cu scântei
Și totuși, tu ce vrei?
Eu am răbdare, n-am tutun,
De multe ori nu știu ce spun
Dar totdeauna te visez,
Chiar și atunci când m-antrenez
[...] Citește tot
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghinion
Îți scriu Julieta din spital,
Lovit de-o cruntă tragedie,
De fel sunt foarte punctual,
Dar iată-s la ortopedie!
Veneam așa ca de-obicei,
Plin de speranțe deșănțate,
Cu greu, pe frig și pe polei,
Cu flori, și cu o scară-n spate.
Nici lună plină nu era,
Și parcă bănuiam eșecul,
Vazând că-n colț, pe strada ta,
S-a ars probabil iarăși becul.
Precum o cârtiță de orb,
Și cu miscările confuze,
Urcam pe scară să îți sorb,
Iubirea de pe-a tale buze.
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadoul tău
Cadoul tău permanent pentru mine este inima ta
Mereu la modă și fără risipă de sentimente profunde.
Cum aș putea să te am mai aproape?
-Știu prea bine că acesta este prețul poeziei -
Distanță mare, apropiere lirică, dialog continuu,
Iubirea se simte, iubirea se trăiește și nu oricine o înțelege.
Te iubesc dragostea de departe și de aproape de inimă,
Iubesc ochii tăi magnifici,
Iubesc buzele tale când îmi dau un sânger-sărut,
Trimițându-mă în vis, acolo unde te-am cunoscut.
Iubesc dorința și constanța ta creativă,
Simt că visul nu se va termina, iar cerul nu va risipi stelele.
Inimile noastre vor rămâne veșnic îndrăgostite.
Timpul va scrie istoria unei iubiri a secolului XXI,
O fotocopie a piesei "Romeo și Julieta".
O iubire ce oricât s-ar repeta nu se poate asemăna.
O iubire despre care timpul scrie o istorie,
O iubire dusă în ceruri printre îngerii lumii,
O iubire adesea mirifică, dusă pe tărâm de poveste.
Ochii se vor deschide în amuleta nopții,
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boema chiuvetei: trista rătăcire
Pentru a călări ca la carte
un pur sânge rupestru,
Om de Grotă ținea stânca-n buiestru
poetul se află pedestru.
Pentru a râma în pământul strămoșilor săi
Marcus Ulpius Nerva Traianus, împăratul,
pod de vase, de piatră a mântuit la Cazane
poetul are umerii moi.
Pentru a rămâne în pământ și-n cuvânt
Limba Română, împărăteasa,
și-a suflat vocalele-n vânt
poetul e un vorbitor orbitor.
Pentru a cafti ca la carte
dușmanul de moarte,
Attila și alți hani au clacat în oribile ecuații
poetul se ține-n ovații.
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capriciile soartei...
Te ascultam cu ochii umezi de fericire,
Când mă țineai la pieptul tău cândva,
Ca pe un talisman de aur veritabil,
Tu îmi șopteai timid și tandru
Că mă iubești ca nimeni altul
Și în veci voi fi a ta,
Ca Julieta lui Romeo,
Icoană sfântă în artă.
În jurul meu atunci totul cânta,
Ca strunele iubirii atinse de arcușul viu,
Când viața o feerie îmi părea,
În brațele timpului darnic,
Capriciul soartei mă înșela amarnic,
Lăsându-mi zestrea mărilor de lacrimi
Și gustul sării amare din pustiu.
Dar toate au fost cândva,
Acum e altfel.
Capriciile soartei...
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (19 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pentru Romeo și Julieta
În orice loc te văd, iubite,
În colțul lunii de argint,
În vise neasemuite,
În clipe tandre de alint.
Tu ești Luceafăr între stele,
Quasar pierdut în univers,
Plâns în a vieții călimară...
De-aceea astăzi te-am cules.
În orice loc te văd, iubite,
Doar tu ești simfonia mea,
Tu ești oceanul de cuvinte,
Iar eu sunt val de ctifea.
Trec lauri peste coama sură...
Sunt cânt de lacrimi peste ape...
Sub a tăcerii covertură,
Noi suntem infinite șoapte.
În colțul lunii de argint,
Te văd în fiecare seară
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă nopților de mai
Lumânari pe cerul negru strălucesc și se arată
Nopți sub teiul dând în floare pe aleea-mparfumată.
Cântec lin, îndrăgostiții, sărutându-se de zor,
Și bătrâni pe prispa casei frământându-se de dor.
Peste lumea-nviorată, adieri alene cad
Și un roi de fluturi - albii pe mătasea nopții ard.
Ondulându-și tâmpla ninsă printre valuri de rugină,
Se ascund sub stranii umbre, ca o arcă de lumină.
Lumânări pe cerul negru strălucesc și se arată...
Trec ținându-se de mână pe cărarea-mparfumată,
Tineri pentru care viața doar acum abia începe
Și bătrâni nutrind speranțe, împletind uitarea-n plete.
Sus sunt sâmburi de lumină încolțind de strălucire,
Parcă îngeri trec în goană în divina lor nuntire.
Ninge-n suflet teiu-n floare, cântul eminescian,
În hamace de lumină ne alintă an de an.
Nopți sub teiul dând în floare pe aleea-mparfumată
Pier precum o strălucire și spre zori ni se arată
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Romeo și Julieta, adresa este: