Poezii despre autobuze, pagina 3
Dimineața prin crăpături
Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre șoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu școlari îmbătrâniți
crapă de ziuă pasărea care și-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
și se vede noaptea cum curge...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să ne ucidem între noi
Caravana de fanatici a prostiei
In lanțuri de autobuze se-nchină
Hoției, minciunilor și mârsăviei!
Ce nu ucid ne îngroapă și ne dezbină....
In urlete de psalmuri și osanale,
Păpușarul râde de cioara în par moare!
Când ne promite mările și perlele
Storcând din lacrimi de bătrâni, sare.
Cu povești de se topesc grele zăbrele
Cu arestări la domiciliu și cărti!
In privirea copiilpr analfabeți,
Ce se bat acum cu tații și bunicele
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bal mascat
ne punem bărbi pe față ne punem
riduri
ne punem păr alb lehamite sictireală
ne punem răgușeală
tușim de la atâtea țigări ne punem
dinți galbeni
ne dăm jos dinții ne cad gingiile
ne cad sânii ne cad cearcănele ni se scofâlcesc
unghiile
ne înnebunesc
ne oferă loc în autobuz (sau nu) ne enervează
nu ne arată respect
ne evită suspect
ne lasă deoparte ne cred surzi ne cred proști ne cred
terminați
ne vor plecați
[...] Citește tot
poezie de Călin Hera
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hi, hi
Sub copac zace un bătrân beat. Trec pe lângă el
privindu-l din autobuz. E dezbrăcat,
deși e cineva important. Învățător.
În jurul său câteva eleve mici râd
îi ating cu degetele penisul și măsoară.
Iar mătușile din jurul meu sunt foarte supărate.
Hi, hi - sar ele pe scaune. Pariază pe lungimea
însumată, oare ce va spune preotul. Hi, hi
duminică la slujbă va citi despre fiicele lui Lot.
poezie de Zbigniew Milewski din Zagrabki (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
ruginit prea în silă se târa
pe autostrada sufocată
de deșertul cu nisip alb
autobuzul era lățit ca o ploșniță
de cât de plin era de plozii
care viermuiau pe culoar
luase culoarea unei râme
hodorogea în legea lui sub soare
în stații urcau călătorii înjurând
fierți sau murați în transpirație
pe șofer îl bâzâia un fel de plictiseală
de aceea se ridică din scaunul strâmb
și plesnea o muscă mare și neagră
care mormăia mai urât decât autobuzul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătorie
oriunde am mers
am purtat universul în mine
că am mers cu autobuzul, că am mers pe jos
l-am ținut înfășurat în umbră
să nu se topească la soare
cele patru puncte cardinale
le-am pus într-o lacrimă crudă
și n-au simțit durerea când le-am smuls
din hotarele lor nesfârșite
am adunat totul în praful din suflet
și acum de abia mă mai târăsc
printre gropi și schelete de stele
ce au murit deodată cu Eva
mi-am câștigat libertatea
prin simplul fapt că exist,
port universul în mine
și mor
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măsuracii
ne măsoară distanța fizică
în biserică cal
cu
lează aura sfinților și lungi
mea nasului de sub mas
că
trebuie opt metri dintre e
noriașii cei catolici
și
opt metri dintre cei ortodocși
în autobuz calculăm distanța
mănușii stângi lăsată în stație
și
lungimea brichetei zippo
din buzunarul elevului ieșit
din carantină - stă la doi metri de oxigen -
distanță de colega pe care a sărutat-o a
seară (?!) cu foc, dar focul o
moară virusul calculează
măsuracul cu un telemetru
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate aparatele de fotografiat sunt stricate
M-a sunat să-mi spună
că va muri în curând,
nu înțeleg de ce tocmai pe mine.
O altă zi, un alt apel telefonic banal,
aceleași țigări, același ceai...
Nu am reușit să-mi pierd optimismul încă.
În stația de autobuz nu e azi nimeni,
ceața coboară ușor peste oraș,
fabrica funcționează la capacitate maximă,
toți sunt fericiți
dorm într-un pat cald,
au un loc în autobuz
cu puțin noroc poate se vor bucura
și de pensie.
Gina de la etajul trei
a rămas iarăși gravidă,
Dumnezeu iubește proștii
și insectele dăunătoare.
Bani sunt, dar nu pentru noi,
lăcustele atacă recoltele bogate,
[...] Citește tot
poezie de George Cătălin Cudalbu (20 ianuarie 2017)
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către nicăieri
... mă voi întoarce la tine
odată cu cerul
ținut de mână
te voi săruta
în albastrul de pe el
să mă aștepți la margine
lângă nuc
sub amintirile tatei ascunse
în amărăciunea din coajă
unde jucam moara cu Mitru
cheamă-l de nu o fi plecat
să înlăture de pe mormânt scaieții
și să îndrepte crucea răpusă
de păcatul adormit pe țărână
... sigur
el cotrobăie prin cer
în fiecare zi
adună câte o stea în mănunchi
te așteaptă în stație
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio
Îmi spui adio,
Este ușor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E ușor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipește culorile,
Care transformă curcubeul în ceață,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este ușor a spune adio,
" Adio", este legitimația de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poștă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre autobuze, adresa este: