Poezii despre diplomație, pagina 3
Persona non grata
Trădarea în persoană cu gând în necroză,
Minciuna bisată să împlânte psihoză,
Hoția ascunsă sub fața de înger...
Călău serial de-un sublim, pus în sânger.
Demon de putere exersată-n excese
Din mult înșelat de naiv... făr' să-i pese.
Viol de speranțe induse-n parșiv,
Mizerii-n cuvinte înspre drept... laitmotiv!
Hienă ce roade, la os, interese
Și-nfașcă peșin, să-l exporte-n adrese...
Canalie scârbă ce-ar arde și mamă,
Christos ar zidi, spânzura de-o năframă.
Veninul, ce piele străpunge cu ură,
Să vadă doar sânge, când inimă fură.
Pericol la țară, ce-o vinde pe-un leu
Și-n negru sfărâmă culori, curcubeu
De vis, năruit, al săracului biet,
Lăsând-i copiii pe drumuri... Ascet
Ce n-ar da la nimeni, că nu vrea să pară
Că are... Că lui nu paraua i-e chioară;
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bacanală
Pe pământul ăsta mamă,
Din ocean și până-n munți
Mulți cretini or să dea seamă
Pentru cei ce sunt desculți
Au ajuns toți căcănarii
Să se facă diplomați
Ca nadragi prinși în bretele,
Bieți megalopsigopați
Sunt otravă pe-o săgeată
Ce se-nfige-n ministere.
Mulți au pantaloni vărgați
Prinși în cleme pe bretele.
Au ajuns toți cârcotașii
Să se dea chiar melomani
Prin hoteluri și dughene
Spălători de legi și bani.
[...] Citește tot
poezie de Ion Tălmaciu din revista "Țânțarul", nr. 16 (martie 2010)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare lui Bădița Creangă
Mai vino pe la noi, bădiță Creangă!
Ne este dor să ne mai spui povești
Și amintiri hazlii și buclucașe
Din bojdeuca ta din Humulești.
Că azi poveștile sunt cam pe dos,
Nu mai au graiul blând, moldovenesc,
Sunt încărcate de picanterii,
Că-mi este jenă să-ți mai povestesc.
Să știi bădie, că acum Păcală,
Nu mai e fleț ca-n basmu-ți șugubăț,
S-a înhăitat cu multe haimanale
Și umblă să ne pună pielea-n băț.
Nici ursul nu mai e certat cu vulpea,
A devenit mai diplomat și el,
A racolat-o-ntr-un harem de "dame"
Și-ncing "afaceri la înalt nivel".
Cocoșul are astăzi punga plină
Și badigarzi ș-a luat de la Ivan,
Vreo douăzeci de draci, să îl păzească
La vilă, la chermeze, la volan.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintr-o stanță în instanță
Toată lumea fură, fură
Nouă nu ne-a mai rămas nimic
Într-un hal fără măsură
De la mare la cel mic
Cei mai mari își fac damblaua,
Cei mai mici aplaudă
Și-așa prinde haimanaua
Gustul pentru fraudă
Dacă furi un măr, te leagă
Un jandarm retrogradat
Altul fură-o țară-ntreagă
Și apoi e decorat
Unul cară în afară
Via-n geanta diplomat
Da-l aflară. Și-l umflară
Și-l lăsară: boss-umflat!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anabelle
Când te-am văzut, erai doar o copilă,
Iar eu bravam, ca un adolescent rebel
Oricine înțelegea pe rază de o milă,
Că m-am îndrăgostit, de tine, Anabelle.
A urmat o vară exact ca în poveste,
Nu-mi venea a crede că sunt eu acel,
Ce te ține-n brațe și cald îți șoptește:
- Te iubesc, te iubesc nespus, Anabelle.
Te sărutam și te sorbeam din privire,
Pe seară în parc îți scriam un rondel,
Iar razele lunii ne erau mângâiere,
Tu ești a mea muză, te ador, Anabelle.
Într-o dimineață cu uimire-am aflat
Ce soartă ostilă ne-așteaptă, Anabelle,
Că bunul tău tată, un ilustru diplomat,
Recent a fost numit consul în Seychelles.
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (aprilie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Strigăt de pace
Se varsă lacrimi printre frați
Ne mor oamenii, nevinovați
Pentru o cruntă încăpățânare
Se varsă lacrimi arzătoare
Sunt minți bolnave, imbecili
Făcând să sufere vlăstare de copii
Nebuni ce vor să ne înjuge
Pământu-i tot un lac de sânge
Se înlocuiesc bomboane cu blindate
Tancuri care zac pe catafalcul urii
Cu încrâncenare azi ne domină prostia
Nu le furați, vă rog, copilăria!
Sunt semne apocaliptice, divine
Sau interese doar meschine
De ce ne transformați părinții în eroi?
Lăsând copii flămânzi și goi
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt de pace
Se varsă lacrimi printre frați,
Ne mor oamenii, nevinovați,
Pentru o cruntă încăpățânare,
Se varsă lacrimi arzătoare...
Sunt minți bolnave, imbecili,
Făcând să sufere vlăstare de copii,
Nebuni ce vor să ne înjuge...
Pământul-i tot un lac de sânge!
Se înlocuiesc bomboane cu blindate,
Tancuri care zac pe catafalcuri,
Cu încrâncenare azi ne domină prostia...
Nu le furați, vă rog, copilăria!
Sunt semne apocaliptice, divine,
Sau interese doar meschine,
De ce ne transformați părinții în eroi?
Lăsând copii flămânzi și goi,
Doar pe motivul că ați vrut război!
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cult... ură
Se plimbă uitarea prin minți dezgolite
De cultul de carte, de dorul de-a ști,
În frâu liber, d-avalma, l-adulți, la copii...
Regină-n câmpii-n cenușii-nămolite.
E ultimul strigăt, finală redută,
Nimic nu-i ia locul pe golul lăsat...
În neted de spațiu ce timp a plasat
Meniri de cumul se tot pierd în derută.
E-o liniște cruntă în mințile goale,
Nimic nu se mișcă-n canoane de creier;
Trăim toți în fabula furnicii cu greier
Ce cântă-n play back... Arta-i gustul de țoale.
Dansăm dând din mîini peste umeri și fese,
Concertu-i DJ, atheneu-i discotecă;
Limbaju-i la fel la Bambou, pe potecă...
Prostia s-adună și-ncepe s-apese.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Triste versuri
îmi vin în minte în stilou
în seara asta le-aș putea scrie
despre noaptea care e vitregă
aduce moartea celor însemnați
de un destin groaznic
pentru unii nenorocoși
unul consumă ketamină într-un bar
iese cu pistolul colt
trage piedica trage în dușmanul
de-o viață anterioară aflat
după ședințele de spiritism
îi umblă la karmă
vânturile nopții șoptesc
altă dramă cu final horror
un cuțit înfipt după o aruncare
fără motive serioase în inima
unui cetățean cu diplomat
care-și ținea inima la locul ei
nehotărât să moară pe stradă
sau în drum spre spital
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, adevăr sublime...
O, adevăr sublime - o, tinichea și paie!
O, poezie mândră - o, buiguit nerod!
Istorie spirată - minciună și bătaie,
Amor ceresc și dulce - a mucoșilor plod.
O, om, oglind-a lumei cu capul șui și sec,
Cu creierul ca ceata, cu coaste cie berbec,
Stăpân pe-a ta gândire - cum ești p-instinct stăpân
Se vede când femeia golește al ei sân.
Cind poala ș-o ardică, de pulpa-i vezi, stăpâne,
Tu nu surâzi cu râsul cel lacom și murdar,
Tu nu ești ca un taur și nu ești ca un câne,
Ce umil dă din coadă cățelei lui cu har.
Tu ești gelos - ferit-a... cucoșii doar și vierii
Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel.
Tu nu ai patimi scumpe și lacrima muierii
Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre diplomație, adresa este: