Poezii despre dovleci, pagina 3
Bacalaureat 2017
Frunză verde din copac,
De-aș mai fi copil de bac,
Aș fi înger și-aș fi drac,
Aș sări din puț în lac,
Cu o sticlă de coniac,
Fără minge și colac,
Înotând ca un brotac,
Fetelor să fiu pe plac...
Dar eu nu-s copil de bac,
Sunt bătrân și sunt posac,
Cu o nișă în stomac,
Bag tequila și tabac,
Sunt mahmur și sunt buimac,
Supărat, insomniac,
Cu probleme la dovleac,
Sunt dator și sunt sărac...
În comisia de bac...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de ceai
Flori de ceai și eșarfe groase,
Pe mese, dovleac și mere coapte.
Roșu vin sorbit de pe buzele noastre,
Izul lui Eros în nările noastre.
Viața-i o vioară ce-și plânge simfoniile,
În parcul poet în după-amiezile,
Când toamna croiește rochii din frunze,
Și poeții caută-n parcuri muze...
În serile de toamnă mi te dăruiai...
În nopțile plumburii, tu mă iubeai...
E frig, și-a noastră dragoste,
O frunză de toamnă este...
poezie de Daniela Vizireanu din Poeții noștri
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Halloween-ului autohton
Sărbătorim și noi de Halloween,-
Aud că e ceva de speriat.
Stau c-un cuțit, lângă dovleacul plin,
Și-mi vine-n gând modelul de sculptat.
Costumul meu, de-acuma vă previn,
Vă dau cuvântul meu că-i unicat!
Sărbătorim și noi de Halloween,-
Aud că e ceva de speriat.
Mi l-am plătit, pe-ascuns, cu bani peșin.
Nu vreau cu nimeni să fiu confundat.
Scontez efectul maxim să-l obțin;
E mai dihai ca la un bal mascat.
Sărbătorim și noi de Halloween,-
Aud că e ceva de speriat...
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie de toamnă
Coboară zvon de frig de pe Feleac,
Natura-mbracă rochii colorate
Și nori pufoși, cu crupe deșelate,
Își etalează nurii de bumbac.
În pomii rari, cu ramuri aplecate,
Nu vezi de-acum nici urmă de gândac,
Pe câmpuri cenușii, câte-un dovleac
Mai stă de veghe, așezat pe spate.
Butoaiele se umflă-n mustării,
Bolborosește-ntruna tulburelul
Și-n crame se adună mușterii...
Românul bea din greu, așa-i e felul,
Îl trag spre vin firești melancolii,
Căci vieții vrea să-i înțeleagă țelul.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antarctica operată
moartea
îmi zâmbește dintre dungi de pijama
eu îi zic să se ducă-n
pinguinia
cu dinții ei de lumânare-n dovleac
4 lazări:
AdusulTăiatulVindecatul
și Eu
de ce ai băut Vasile-i curios
braconierul c-un pahar de Jack în față
de îngere... n-ai întrebat
cum ar fi fost să fiu un treaz în viață
oricâtă
pâine-mi dospește-n cuvinte
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasile Munteanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extraterestra
Draga mea extraterestră
Cu aspect umanoid
Îmbrăcată-n blugi și vestă
Și cu ADN hibrid.
Te plimbi liber pe planetă
Nu ai șef, nu ai patron
C-ai venit cu o rachetă
Din centura Orion.
Ai ochi mari, privire șuie
Dovleac mare, cranian
Pielea ți-e un pic verzuie
Și-ai un chip reptilian.
Pentru mulți, pari îngâmfată
Fiindcă nu au cum să știe
Că în geanta ta umflată
E numai tehnologie.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (7 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ronțăirea
așa i se pare unui cornet: că
vârful său ar fi prea încet
că ruptă e-n muta pliere, dedicată, cu șpiț
sămânța de dovleac fărâmată
în dinți de insecte corecte (?!) iar meciul
de fotbal din cartierul cu gazon onorific
în dungi
(reeditare locală a unei finale cândva mondiale)
nu poate începe la ora fixată
nu în condiții
de ronțăire flegmatică dinspre oamenii noștri
(adică semenii care astăzi ne seamănă)
cu picioarele înainte călcând
aplaudând cu
ochii în pungi sau în plase
victorii pierdute
demult
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie de toamnă
ce tristă e grădina fără flori
și arbori parcă dârdâie de frig
vântul răvășește cuiburi de cocori
din depărtare primăvara o strig.
pe casă cioara croncăne melodia sumbră
parcă poftește la plăcinta cu dovleac
între două lumini eu mă simt o umbră
vreau la melancolie să-i găsesc un leac.
fumurile toamnei au pornit hai hui
la focul din sobe se fac șezători
se-mprăștie prin case arome de gutui
în sufletul meu se strecoară ardori.
scriu romanța toamnei pe miezul dorului
căci vara m-a umplut cu sublime candori.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de Halloween
toamnă de poveste- galbenă gutuie
împrăștie miresme în destinul meu
cerul meu se proptește de o statuie
timpul curge lin nu îl simt prea greu.
cu pisica lângă mine care toarce fericită
eu brodez cuvinte cu verde cerneală
sufletul admiră datina nemărginită
în noaptea aceasta nu-i loc de plictiseală.
s-au sculptat dovleci să alunge strigoi
în joc de lumini vine vremea de vis
când tineri se avântă doi câte doi
la vânat iubirea cu dulcele promis.
costumați în straie cu chip de eroi
se luptă cu beznele sub cerul deschis.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpul alb
ninge ca în povești, o ninsoare pufoasă
se așterne peste munți și peste văi
copiii poznași au ieșit din casă
pocnesc din bici în ritm de zurgălăi.
pe dealurile albe au făcut derdeluș
se dau cu sănii din vară lustruite
privesc pe fereastră prieteni de pluș
ore de veselie nu vor vrea să le uite.
e vremea șezătorilor lângă focul din sobe
se deapănă tradiții și se cântă doine
plăcinta de dovleac îndulcește verbe
satul se înveșmântă cu argintate haine.
o lume de basm pătrunde între jerbe
e anotimpul alb care dezleagă taine.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre dovleci, adresa este: