drumeţie

Din scrisoarea unei bătrâne

O, lasă-ţi obiceiul de-a răscoli în scrum
Prilejuri de durere în biata cale-a vieţii,
Ci scaldă-ţi ochii limpezi în roua dimineţii,
Şi nu-ntreba ţărâna de urmele din drum.

E vitregă ţărâna şi sfatul ei avan,
La ce s-o-ntrebi de ochii ce vor fi plâns pe cale?
Ni-s scrise-n cartea vieţii, la toţi, şi dor şi jale
Şi drumul fiecărui e răbojit pe-un plan,

În care-s însemnate, cu ape şi poteci,
Şi dragostea şi ura şi mila şi păcatul,
Pân-vine de le-ncheie pe toate-ntunecatul
Şi mutul semn al crucii din liniştea de veci.

O, sunt, de bună seamă, şi lacrimi în noroi,
Căci lacrima ni-i birul cel mai de seamă-al vieţii,
Şi jalea şi amarul vor fi de veci drumeţii
Cei nelipsiţi, din calea oricărui dintre noi.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape de cel drag

La tine mă gândesc când valu-n soare,
Pe mări sclipeşte,
Când licărul de lună, din izvoare
Se oglindeşte.

Te văd pe tine când în drum, sub zare
Colb se ridică.
În bezne, când drumeţul pe cărare
E prins de frică.

Te-aud pe tine-n vâjâirea-adâncă
De val, în ropot
Adesea merg s-ascult când, stins, în luncă,
E orice şopot.

Cu tine sunt; de-ai fi cât de departe,
Sunt lângă tine.
Apune; stelele-n curând vor arde.
De-ai fi la mine!

poezie celebră de Goethe din Poezii (1957), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursarul

(După natură)

Umblase mult prin sate şi câinii îl lătrase,
Mâncase câte-odată, de multe ori răbdase:
La cârciumi şi prin bâlciuri De-un şir întins de ani,
Cânta, jucându-şi ursul, pe codrii şi pe bani,
Bătrân dănţuitorul, bătrân şi cântăreţul...
Şi rareori, de milă, îi răsplătea drumeţul...
Artistu-n patru labe, maestrul în toiag,
Mergeau, tăcuţi şi jalnici – pribeag lângă pribeag...
Şi obosiţi de cale, lăsând în urmă satul,
Pe câmp sau prin frunzişuri
Dorm unul lângă altul...

poezie celebră de Traian Demetrescu din Sensitive (1894)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrei?

Mi-a trecut ceva prin minte. Multe-mi trec, si mulţi rămân,
tu eşti unul dintre ei.
N-o să-ţi mai vorbesc de mâine. O să-mbrac rochii cu flori
şi-n urechi îmi pun cercei.
Iar de-mi apari înainte, voi privi în altă parte,
ca să nu vezi ochii mei,
Că de drag si de plăcere când ţi-oi zări încruntarea,
vor fi plini de lacrimi, ei.
Şi-o sa trec pe langa tine, cât de iute voi putea
că de frica dragostei,
Inima o s-o ia razna şi-o s-o audă toţi drumeţii.
Să mă opresc, mai bine? Vrei?

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful meu

Din tot ce-am fost eu pe pământ
Rămas-a umbra din mormânt,
O amintire de-altădat'
Şi-un nume scris pe-un lemn uscat.

Drumeţ ce te-ai oprit din drum,
Chiar dacă azi sunt praf şi scrum,
M-aş bucura să mă cinsteşti
Şi al meu nume să-l citeşti.

poezie de Octavian Cocoş (20 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea ce-i? Ce-i setea ei opacă?

Anteu jurase tatălui, la moarte,
Un templu să-i înalţe doar din ţeste.
Cosea drumeţii după plan şi peste.
Heracle-i dete,-n fine,-aceeaşi soarte.

Călăul Stalin. Ţara în arest e
Şi floarea ei — distrusă ca la carte.
Dar când să-i facă soarta şi lui parte,
Îl arse cum arzi visele funeste.

Puterea ce-i? Ce-i setea ei opacă?
Fireşte curge timpul: noapte, zi.
Izvorul vieţii, limpede, nu seacă.

Ci-n dorne tulburi este bine-a şti
Că, cine scoate sabia din teacă,
La fel şi el, de lance va pieri.

sonet de Nicolae Mătcaş din De-a alba-neagra (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinilor din Otopeni

(Canină)

De-aseară latră, latră, latră,
E miezul nopţii, multe stele
Au ostenit în cer şi ele
Şi s-au întors în cuib, la vatră.
Nenumărat mi-a fost drumeţul
Care-a pierdut, nenumărate,
Pornirile-mi înverşunate
Să sfarm cu cîinele coteţul.

El însă nu s-a ostenit.
E noapte neagră ca-ntr-o turlă.
Ceasu-i de urlet potrivit.
Şi cîinele-a urlat, şi urlă.

El o să latre pînă-n zori...
Adio gînduri şi luare-aminte!
Căţeii-au dreptul şi-s datori
Să latre şi de-aci-nainte.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

în geopolitica asta

şi-a descoperit frigiderul gol puşcă
apoi şi-a băut ceaiul de ayahuasca
cu înghiţituri mici luate fierbinţi
cum sunt femeile din viaţa lui cu părul
pe umeri unde se rătăceau drumeţii
în avalanşa de sentimente bine temperate
ochii păreau că privesc în interiorul
devastat de ceva mai tăios decât o cutie
de suc de portocale cu iaurt aruncat
într-o parte a gâtului gros în lumina
ce-i desena figuri pe podea şi o parte
a patului plin cu farfurii prin care circula
o briză rece strecurată printr-un geam

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde vin aceşti drumeţi?

de unde vin aceşti drumeţi
cu tălpile crăpate de mers
şi cu merinde uscate?

trec printre noi în tăcere
cu umerii aplecaţi
şi cu lacrimile lumii în ochi

adresa era bună
numai secolul era altul
cei mai mici dintre oameni
fuseseră aleşi să măsoare înaltul

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eu nu-s

Luna s-a ascuns în agudul din faţă,
mă furişez pe prispa casei,
glasul nopţii se aşază-n poeme
pagină de pagină.

Nimic din ce am scris nu se ştie,
aripile drumeţilor se frâng,
măduva nopţii îngheaţă-n cuvinte.

Dimineaţa înveselită de rouă
îşi lasă umbra dusă de ape.

Tu n-ai aşteptări, ai numai prevestiri,
la porţile zăvorâte ale inimii
care se deschid.
De atâta ger în sufletul pietrelor
paşii şi-au luat urma înapoi,
şi orbecăie pe cărarea unei absenţe
unde eu nu-s.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (16 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!