frânare

Martie. Azi

Respir dincolo de aerul lichefiat
într-o tăcere cât o calamitate
şi/nerambursabil/ timpul ne disecă...
Străzile se strâng şi se destind
de fiecare dată
când inima ta lipeşte afişe
despre o dragoste orbitoare
/frate, aici chiar trăiesc oamenii/

De aici suburbiile sufletului
par tot mai strâmte
şi nu este loc pentru echivoc...
Numărul 36 şi cele 55 de zile de carantină
amintesc de luna plină sub care
ai rupt frâna de mână
şi /ai văzut ai văzut/ s-au înălţat zmei
peste iordan

Parcă ne-am întâlnit în martie
şi/ înnebuniţi de sud/

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adlestrop

Da. Îmi amintesc de Adlestrop –
De nume, pentru că într-o fierbinte
După-amiază rapidul a frânat brusc în gară.
Era un iunie târziu, ţin minte.

Aburul a fluierat. A tuşit un om.
Nimeni n-a urcat, nici coborât la stop.
Peronul a rămas pustiu. Tot ce-am văzut
A fost numele. Atâta – Adlestrop

Şi sălciile, scaieţii, iarba
Şi creţuşca, fânul uscat în stoguri, rostogol;
Nimic pe lume mai static şi mai singur
Decât un norişor alb, pe cerul gol.

Şi în acel moment, o mierlă a cântat
Pe-aproape – urmată-apoi, din sihăstrie,
Până departe, nostalgic, de tot păsăretul
Din Oxford şi din Gloucestershire.

poezie clasică de Edward Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pumn... de tăcere

Sunt zile pe care cu tine le împart.
Simt timpul călător cum piere,
Îmi spun obosit... oglinda sa spart.
Dar... nu pot frâna... din crunta-mi durere.

Vorbesc doar cu mine, cuvinte ciudate,
Mă simt ridicat pe un nor.
În jur... se adună doar vânturile toate,
Să -mi smulgă din inimă, al tău dor.

Îţi mîngîi privirea cu mica-mi speranţă,
Sub patimă iubirii mă simt încleştat.
Tu... eşti o himeră, o vagă dorinţă
Ce azi nu vrea să fie adevărat.

Un pumn de tăcere, mă mai frământă,
Îmi duc crucea, departe de zid.
Văd lacrima-mi dulce cum este frântă,
În mii de picături, care se pierd în vid.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Cojocoariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autobuzul

Zăboveşti la semafoare,
Eşti mereu aglomerat,
Ambalezi motorul tare
Şi poluezi exagerat.

Când circuli de dimineaţă
N-apuci bine s-o porneşti
Că frânează unu-n faţă
Şi iar trebuie s-opreşti.

Te mişti lent, ca melcul care
Mi-a încântat copilăria
Oamenii, cu mic cu mare,
Te-aşteaptă ca pe Mesia.

De aceea, taină adâncă,
Zău că nu-s răutăcios,
Mai iute ajungi la muncă
Dacă o porneşti pe jos.

poezie de Octavian Cocoş (24 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Ce faci biată poezie
Fără ritm şi fantezie,
Conţinut alambicat
Şi-înţelesul ei tranşat?

Ce faci,, critic de manea"
Cu alura ta hapsână,
Când zdrobeşti fără de frână
Pe acei ce-un sens ar vrea?

Ce faci pasăre măiastră,
Versurile-ţi zbor în gând
Spre o magică fereastră
Către un tipar, la rând?

Ce faci tu, poet mărunt,
De te-ai chinuit o viaţă...
Ai ajuns un biet cărunt
Şi cu versul tot în ceaţă?!

poezie de Elena Mândru din Aproape de cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim

Azi îţi scriu despre iubire
Pe un fir de margaretă,
Şi-n a nopţii strălucire,
Te voi duce cu-o şaretă

Prin pădurile bătrâne,
Unde pentru-a mia oară,
Dragostea sa n-aibă frâne,
Când seara uşor coboară.

Ne-om iubi apoi în taina
Stelelor nemuritoare,
Iar pernă ne va fi haina,
Florilor de pe cărare.

Vreau o zi, un ceas, o eră,
Să-ţi fiu gând şi dor şi Lună,
Dragostea nu-i efemeră:
- Hai s-o trăim împreună.

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar fi putut

S-ar fi putut întâmpla.
Trebuia să se întâmple.
S-a întâmplat prea devreme. Prea târziu.
Prea aproape. Prea departe.
S-a întâmplat, dar nu ţie.
Tu ai scăpat pentru că erai primul.
Tu ai scăpat pentru că erai ultimul.
Singur. Cu alţii.
La dreapta. La stânga.
Pentru că ploua. Pentru că era înnorat.
Pentru ca fusese o zi însorită.

Ai avut noroc – acolo era o pădure.
Ai avut noroc – acolo nu erau copaci.
Ai avut noroc – o greblă, un cârlig, o frână,
un stâlp, o intersecţie, o centime, o clipă...

Deci, tu eşti aici? Încă ameţit de la
ultima capcană, evadare, graţiere?
O gaură în plasă şi te-ai strecurat afară?

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Wislawa Szymborska, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slogan (anti)feminist

Vorbeşte rar. Ştie că este atipic să-i spui diminutive în public.
Este un veac de singurătate de când conduc oamenii. Nu este ok să alegi şi să fii ales.
Acum a apărut ea, supraomul, care are discurs, sex-appeal şi nu stăpâneşte frâna de mână.
Femeia trece pe roşu, ca la o sesiune de shoping,
şi tu ştii că se va opri să-ţi impute
egicentrismul.

Urcă pe pasarelă şi citeşte cu aplomb
numele învingătorilor.
Stai lângă linia de finish şi remarci numărul mic de bărbaţi.
Sunt ani când se nasc numai băieţi, e secetă de fete...
Ani bisecţi!

"Femeile sunt stupide atunci când fac politică!"
Ştii că atunci când iese din casă
este aşteptată de o armată de generali insomniaci?
Politica femeii este exorcizarea masculinităţii.
Abia atunci va putea vorbi la toate staţiile,
în cămăşile tale, despre eradicarea corupţiei.

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om trebuie să aibă-o puşcă

Stau şi scriu şi meditez, în vreme ce casa mea-i surdă şi mută,
Având viziuni de dincolo de război despre-o apropiată dispută.
În colţ – nu-i o viziune – ci un semn despre ceea ce va să vină,
Stau o carabină-nvelită-n postav verde şi-o cutie cu muniţii, plină.

Iar acum, în prezentul viu, daţi vorbă fiecărui negustor, fermier
Sau slujbaş s-aibă aceste două lucruri la-ndemână, lângă cuier.

Nu – nu de cântece grandilocvente, de mitinguri şi de tărăboi
Va fi nevoie; în viitorul, încă necunoscut, spiritul se va trezi-n noi!
Fără panaş, zgomote şi tobe, când ziua-aceea va veni, abruptă,
Vom mărşălui tăcuţi spre ţărmuri, spre posturile noastre de luptă.

În vreme ce păreri contrarii vocilor care prezic război pun frână,
Fiecare om trebuie să aibă-o puşcă şi cartuşe la-ndemână!

poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă perspectivă

sub destinderea înserării,
zboruri
peste apele visului.

sihăstrie-
şuierătoare ţărmuri
ale luminii.

pe muchia timpului,
frână răului,
făcând cruce...

altă perspectivă-
cu nume de împrumut
vechile corvezi.

timp reformat-
omul între spiţe
feliază orizontul.

[...] Citeşte tot

poezie de Anişoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!