Poezii despre licurici, pagina 3
Liliac
Buchet imens de liliac, in noapte.
Flori grele, lacrimand tacerea
Lasata, incet, pe lume.
Se stinse luna, se aprinse
O lumina verde, mica, langa mine.
E licuriciul care, harnic,
Imi spune "noapte buna"
In fiecare seara, cu drag.
Urarea lui, gandul lui
Ma invaluie in parfum,
Parfum de liliac
Mov, roz, alb...
Si sufletul e plin de
Dorinta de a-l ocroti
De a-i prelungi trairea.
Nu pleca, licurici de mai,
Te rog, mai ramai
In gandul meu,
[...] Citește tot
poezie de Rada Rancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epilog
Lăsați licuriciul să vie
la pasărea din colivie
să i-aducă lumină sacră
în colivia acră.
Pasăre sunt și eu
în colivia lui Dumnezeu
dar sărăcia și migrenele
mi-au escamotat penele.
C-o schiloadă mână
stau rezemat de țărână.
C-o slabă cutremurare
holbez ochii a mirare.
Licuriciul meu e mort.
Nu-mi mai aduce steluțe în cort,
nu mai râde, nu mai luminează
ceasul ca o amiază.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Licurici
Licurici, gâze mici
cu văpaie sub tunici,
de la cine-aveți lumină,
fără bec, fără uzină?
De la cine-aveți neon,
fără tub, fără buton?
Licurici, gâze mici,
pui de stele prin urzici ;
Dumnezeu v-a dat din zare
candele cu aripioare ;
Dumnezeu v-a dat din Cer
lampioane de străjer,
licurici, licurici!
Licurici, gâze mici!...
Fă-ne, Doamne, licurici.
Ca și noi să fim lanterne
pe cărările eterne,
ca și noi să fim lumini
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe
Ascunsă în noapte,
Departe de lume,
In verdele crud
De ferigă
Greierii cântă
Felinare aprind licuricii
Departe..... departe....
Ascunsă în noapte
Poiana m-așteaptă
Cu brațe de șoapte
Departe
Cat mai departe.
Ascunsă în noapte.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrene apetisante ...
Iar mă spăl cu ganduri grele și pe fața și pe găt
Orizontul vieții mele a cazut peste zenit
Și pe cer se sting de- avalma licurici inca fierbinți
( Cu nestinși sorbiți cu palma clatesc smalțul de pe dinți)
Să pornesc curat spre - o lume cum mereu se spune- dreaptă
Și- n lintoliu fin de hume, coborand treaptă cu treaptă
Scara asta infinit-a judecații de apoi
Scara asta stabilită fiecaruia din noi...
poezie de Iurie Osoianu (5 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va urma
Ești aici în fiecare frunză care freamătă
Ești aici în odaia cu saltea de paie
Ești în apa Siretului
Din flori și girasol plăzmuită
Se aprind pupile ca focuri în inele
Se deschide noaptea ca o ladă cu jucării
Cu licurici
Așteaptă paradisul înscris în liniile din palmă
Iată merișorul râde printre dediței
Răvășit parfumul peste câmpul nud
Perzistă ca o dorință timidă
poezie clasică de Sașa Pană din Cuvântul talisman (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutătorul de perle
Din rouă, smulgeam stelele,
una câte una;
mă iubește, nu mă iubește...
și se făcuse frig!
Atunci am ales umbra
și am aruncat licuricii
unei singure seri!
Așa mi-a căzut la picioare,
osia carului mare
care mă poartă avid,
după fiecare întrebare...
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea, treaz
Odată cu aerul răcoros strecurat prin bambuși în dormitor,
Lumina lunii umple fiecare colț al grădinii noastre.
Stropi grei de rouă atârnă sau se preling pe frunze.
Stele apar de nicăieri, sclipesc, apoi dispar.
Licurici fulgeră prin umbrele nopții. Trezite din somn,
Păsări de apă încep să strige, căutându-se.
Toate lucrurile sunt prinse între sabie și pavăză,
Toate regretele ușurate trece o noapte clară.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea când am avut cerul la picioare
însera fantomatic
stelele alunecau printre nori
una câte una
ca într-o joacă
de parcă dumnezeu ar fi vrut
să ne pună cerul la picioare
înainte de sosirea întunericului
stelele acelea păreau vii
se prindeau de ramurile copacilor
de genele tale
străluceau
abia atunci am înțeles
cum se nasc licuricii
iar tu zâmbeai
cu mâinile sub ceafă
întinsă peste universul redefinit
poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniștea... (4 mai 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Licurici inoportun
Bezna-i neagră, fata-i blondă,
Băiatul, cam păcălici
În loc să o ia în brațe
Îi arată un licurici.
Și în loc să o surprindă
Sărutând-o în noaptea calmă
Licuriciul vrea să-l prindă
În căușul de la palmă.
Ea privește gânditoare
Licuriciul lucitor
Așteptând o îmbrățișare
Sau o șoaptă de amor.
Chiar încearcă să-l provoace,
Însă el e prea timid
Orice-ar zice, orice-ar face
Se lovește ca de-un zid.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (27 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre licurici? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre licurici, adresa este: