Poezii despre lumânări, pagina 3
* * *
Tandrețea e o floare în iubire
O lumânare neaprinsă
Seamănă cu un ram
Ce nu a înflorit niciodată
Și nu a simțit primăvară
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Se aprind azi mai multe
Lumânări pentru blesteme
Decât pentru ale noastre
Necazuri și probleme
Sau fericirii și sănătății
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul vieții
Pe aripa stângă
Aprind lumânarea inimii.
Pe aripa dreaptă
Aprind lumânarea...
Între cele două lumini
Se zbate universul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Gogyohka
stătea într-o cămară rece
luminată cu lumânări
desena dragoni pe igrasie
foamea îl lăsa fără putere
în fața contractului nesemnat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca lumânarea ardem cât trăim,
Ori ca țigara ce-a rămas chiștoc.
Și azi, când mor, sărutul tău de foc,
Mi-arată că ne naștem să iubim.
catren de Mihaela Banu (11 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dispută
Nu intra în dispută cu ea,
nici măcar atunci când o caută
cu lumânarea.
Zâmbește.
Ia-o în brațe,
aruncă-o pe umăr
și du-o în pat.
poezie de J.M. Storm, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icoana
voi privi
deasupra doar
n-am niciun motiv
să aprind
această lumânare
în mine toți copacii
sunt goi și înalți
tăcerea n-are nevoie
de lumini
nici de ceară
albul său
e atât de cald
în palmele mele
iar întunericul
o infinită icoană
poezie de Mahmoud Djamal
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.
Lumânarea oaie
așa a fost să fie: puțină gălăgie
la hanul morții mele
un grup de polonezi
mânca la prânz bătaie de la copacii verzi!
o
lumânare oaie (?!) ardea și ea de tot
o
iar sicriul umed, cu felul trei la masă
proptit, de dulce,-n cot
filosofa pe margini
de cer și de câmpie!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noapte am s-aștept iarăși să ningă...
La noapte am s-aștept iarăși să ningă
și multe lumânări o să aprind,
copilul ce-i in mine să nu plângă
când steaua răsări-va în curând...
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumânarea (În memoria lor, Mica si Ticu, părinți ai unui drag prieten)
Lumina vie a lumânării mi-aduce-n suflet ploi fierbinți,
Cenușa timpului trecut îmi arde dorul de părinți.
Mi-e dor să nu-mi mai fie dor de ei si sa îi am aici, cu mine.
Mi-e dor să-i văd, să-i simt alături, să facem planuri pentru mâine.
Ce-a mai rămas acum? O lumânare, un trup de ceară ce-l aprind smerit.
Mă rog lumina să le fie călăuză și să-i îndrume către cer sfințit.
Un gând fugar încearcă trist să-mi reclădească vise năruite.
Apăsătoare, negura le inconjoară, nimic nu va mai fi ca înainte.
Dragii mei duși trimit calde rafale, exilul meu săl risipească.
Exilul meu lac inghețat de vreme, nevrând căldură să primească.
În slava celor stinși am să învăț să retrăiesc, chiar dacă doare.
Am să învăț pe cei ce vor urma cum să se roage și s-aprind-o lumânare.
poezie de Dana Cristei (15 iunie 2012)
Adăugat de Dana Cristei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre lumânări? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumânări, adresa este: