vrăbii

Vrăbiuţa norocoasă

Vrăbiuţa
Se dă huţa
Gureşă şi fericită
Pe o creangă de răchită
Ce crescuse lâng-o groapă
Plină ochi cu mâl şi apă.
Cu agerii ochişori
Pândeşte doi viermişori
Să îi dea la puişori
Care ciripesc din zori
Sub o streşină bătrână,
Chiar aproape de fântână.
Deodată, un motan
Ce stătuse pe tăpşan
Leneş tolănit la soare
Se trezeşte şi tresare
Când zăreşte pe crenguţă
Gospodina vrăbiuţă.
Urechile îşi ciuleşte
Şi în gând se socoteşte

[...] Citeşte tot

fabulă de Valeria Moroşan din Vrăbiuţa norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiuţa

Mică, dar plină de viaţă,
La fereastra mea drăguţă,
În fiecare dimineaţă
Ciripeşte o vrăbiuţă...

Zilnic pe farfurioară,
Să o fac să nu renunţe,
Fie primăvară, vară,
Îi pun câteva grăunţe...

Vine în zbor, când nu-i potop,
Ea se mişcă ţop, ţop, ţop,
Prima oară mai priveşte,
După aceea ciuguleşte.

Iute, aşa s-a potrivit
Că ne-am şi împrietenit,
Iar din mica prietenie
S-a născut o poezie.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu sunt hoinara cea repudiată de toţi copacii
nicio frunză nu mă doreşte şi niciun
cuc nu-şi abandonează ouăle în palmele mele

Doamne la picioarele Tale ard
două candele între ele două vrăbii fac dragoste

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiile mamii

Plouă pe voi, în arbori adunate...
V-aş apăra şi nu ştiu cum se poate.
Strigaţi cu toate către cer să stea
Că nu puteţi zbura,
Şi vă e frig şi foame,
Căci în april nu sunt ţânţari, nici poame.
Unde-aş găsi, vai mie, vai de ele,
O mie de mantale de-o palma şi umbrele?
Când le-a făcut cin' le-a făcut
S-a dovedit croitor nepriceput.
Uituc de timpuri, fără de-ndoială,
Le-a pus să zboare aproape-n pielea goală.

poezie celebră de Tudor Arghezi (10 mai 1967)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de humorească

Mori de vânt,
trase pe tălpi de sanie cu dulăii
domnişoarelor bătrâne;
Sahara
traversată de urşii albi ce doboară
arborii de lalea;
caldarâmul
şi eu
şi eu, devorat de fluturi carnivori.
(Mă va restaura doctorul etrusc
de la muzeul de antichităţi.)
Vreţi să plec? Riscaţi să rămâneţi
fără luna septemvre.
Burduful din care beau vin
e o fostă guşă de vrabie. Mi-ajunge!
Mai rămâne să-mi public corespondenţa
cu Marilyn Monroe...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai murit un deţinut de foame

A mai murit un deţinut de foame
Şi moartea-adulmecă azi altă urmă.
Cumplit ne roade foamea şi ne scurmă
În măruntaiele de ceaţă şi de scame.
A mai murit un deţinut de foame,
Supt, istovit de ploşniţe râioase
Ce cară-n spate butii pântecoase
Cu sânge ca pelinul de la crame.
A mai murit un deţinut de foame,
Liber plutind ca zborul unei vrăbii,
Iar ochii noştri au sclipiri de săbii
Şi fulgeră în beznele infame.

poezie celebră de Ionel Zeană din Aceşti mari poeţi mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai am doruri

un zâmbet aşternut în calea Soarelui,
o mângâiere colo -
pe vrăbiuţa ce-a zburat în zori,
o amintire,
o frântură de gând
şi optimism.

o silabă împachetată-n staniol
şi flori de mină, răsfirate-n cameră,
o inimă ce bate spre mâine,
o privire închisă-ntr-o carte
şi fulgi de nea.

e tot ce mi-a rămas.

Aaaa! şi multe viorele:
în vis, în şoapte,-n ochi,
în pat... cam peste tot!

poezie de Nicoleta Iuhos
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbore cu vrăbii

Greu de tot se face lumină,
E tot mai târziu în această viaţă.
Peticele de zăpadă din grădină
Închipuie schimbarea mea la faţă.

Greu s-a născut dimineaţa-ntunecată.
Vişinul de la fereastră-i gol de vrăbii.
Peticele de pământ de altădată
Încă iţesc muchii verzi, ascuţite ca săbii.

În patul de răcoare din camera de dincolo
Ea încă doarme, cu faţa spre fereastra de est,
Zgribulită sub pătură ca o vrabie pe creangă,
Pasere fără aripi învăluită în aer cu gust de incest.

Nu-i vremea încă să mă bucur,
Iarna nu şi-a muiat grumazul,
Alte zăpezi vor pune-n streşini ciucur,
Alte îngheţuri vor înghiţi pârleazul

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Radu Văcărescu din Gnoze (2004)
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria soarelui

Când lumina-i numai cât un firi,
Vrăbiile-ncep, în zori, a ciri.
Fiecare ciripit în par
Aprinzând un licăr şi depar
Trimiţându-l; creşte roşul soa,
O văpaie tot mai luminoa,
Care, brusc, devine orbitoa,
Şi-atunci, vrăbiile muţesc toa.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e frumoasă

Se arată dimineaţa într-un cioc de vrăbiuţă
ce mă trezeşte cu al lui viu grai

... nu le zăresc,
copacul încărcat de petale ruginii le ascund

... sunt multe în cor cântând la slujba de duminică
odată cu clopotele cele mari

deşi lumea e tristă
viaţa e frumoasă.

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!