Poezii despre vrăbii, pagina 4
Iarna pe bulevard [Winter in the boulevard]
Înghețul pe copaci s-a așezat
Și fantezii meschin a sugrumat,
Căci frunzele-au pierit ca vechi povești
Pe care-acum nu ți le amintești.
Pe bulevard, toți pomii se gândesc
Că vorbele de vară amuțesc
Prinse de ger; și-atunci copacii goi
Înfruntă iarna care este în toi.
A pus vreo mână frunze pe un ram?
Acei mesteceni tremură morțiu?
Nu, sunt doar vrăbii ce se văd pe geam,
Chircite pe fundalul azuriu.
Cerul senin și rece-i indispus.
Văzduhul se rotește ca un gând,
Păsări și pomi, pământul înghețând,
Așteaptă un verdict venit de sus.
poezie de D. H, Lawrence, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de zidul alb
Dincolo de zidul alb e soarele
Tolănit pe lanuri verzi și pe copaci.
Smulge-i sufletului aripele,
Tu, cel mai sărac dintre săraci.
Dincolo de zidul alb e visul
Căutat pe cărărui întortocheate.
Hai, îngroapă-ți liniștit ucisul
Dor în inima ce încă bate.
Dincolo de zidul alb sunt mări,
Clopote, păduri, ereți și vrăbii.
Ochii tăi trudiți și fără zări
Taie întunericul ca două săbii.
Dincolo de zidul alb e viața
În care niciun fir de iarbă nu-i stingher.
Tu, captiv, așteaptă-ți dimineața
Și o să te urci pe scări de nori la cer.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graurul meu
Zâmbea o vrabie.
Zâmbea!
Din sucituri zâmbea o vrabie cu zimți de ochi
cu mijloc de sirop și zbierătură
zâmbea o vrabie cu ciocul ei în gură
zâmbea
și-n coaste-mi tremura
o vrabie
ce aripi pe șendrilă duceau aur
în gura drumului
un simplu
mestecat între copaci
un graur!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și primăvara zâmbește
Ninsori de magnolii
Se strâng incolor
Cu umbra privirii
În palmă
Vrăbiile s-au ascuns
În tranșee de dor
Fluturii lenevesc
Prin cotloanele bleau
Ale veșniciei
Și primăvara zâmbește
De sub zăpezi
Nu aveți teamă
Mâine orice s-ar întâmpla
Fiecare femeie
Va primii un mărțișor.
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fioros de luminos
Câte dimineți mi-au fost furate,
Când visam să nu mă mai trezesc
Niciodată la realitate,
Loc în care nu te întâlnesc!
Preferam să te visez venind
Și să-ți împrumut realitatea,
Vrăbiile, vesel ciripind,
Acceptându-și inutilitatea.
Iar când mă trezeam, într-un târziu,
Soarele, prea sus pe cer scăpat,
Mă orbea de nu puteam să scriu,
Și uitam îndată ce-am visat.
Intuind a minții tale trudă,
M-am trezit și, foarte fioros,
Am gonit realitatea crudă,
Colții către soare când i-am scos!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (11 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Și primăvara zâmbește
Ninsori de magnolii
Se strâng incolor
Cu umbra privirii
În palmă
Vrăbiile s-au ascuns
În tranșee de dor
Fluturii lenevesc
Prin cotloanele bleau
Ale veșniciei
Și primăvara zâmbește
De sub zăpezi
Nu aveți teamă
Mâine orice s-ar întâmpla
Fiecare femeie
Va primii un mărțișor.
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
Toamna cutreieră pământul.
Din frunză cântă-acuma vântul.
Pe cer, norii se adună
Ca să plângă împreună.
Soarele palid apare
Doar pe la amiaza mare.
Câmpia se pustiește,
Pădurea se desfrunzește,
Pomii și-au scuturat rodul,
Cereale umplu podul.
În grajduri, bine-îngrijite,
Vitele-s adăpostite.
Vrăbii caută căldură
Ascunzându-se în șură.
Vremea tot mai răcoroasă
Adună copiii-n casă.
poezie de Dumitru Delcă (11 septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Bandajează-mi timpul
pe unul din umeri...
Toamna nu are cartușe
și nu mă poate răni,
doar să mă lase săracă
cu o frunză, două,
un copac gol
ce fluieră a pustiu.
Liniștea mea vine atunci
când streșinile sunt pline de vrăbii
iar mama mai este în poarta bătrână
și îmi face cu mâna.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În seara de ajun
A venit la mine mama
și mi-a spus c-un zâmbet bun:
Puiule, stai treaz, ia seama,
și ascultă toată gama
cântecelor de Crăciun!
Clătinând apoi fereastra,
vântul mi-a șoptit ușor:
Puiule, în noaptea asta
își despică norii creasta
și vin îngerii în zbor...
Iar o vrabie măruntă
ciripi de pe pervaz:
Puiule, stai treaz și-ascultă...
Ia auzi... ce oaste multă!...
Nu dormi!... Auzi? Stai treaz!...
Am răspuns la toate: Bine.
Și... am dormit în pat...
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Din somnul orb de noapte-ntunecoasă
De unde-au stat departe de frumos
Se reîntorc livezile acasă
În rochii înflorite până jos
E primăvară, iarăși primăvară!
Pe fiecare margini de făgaș
Își scot strămoșii degetele-afară,
De ghiocei, de crini, de toporași
Se simte iarăși mirosul câmpiei
Din nou aruncă soarele pojar
La cântecul înalt al ciocârliei
Ies roadele cu capetele-afar'
Aruncă ziua peste tot cu vrăbii
În codri cucii iară-au năvălit
Se bat cu gâtul păsările-n săbii
Și glasurile-și dau la ascuțit.
poezie celebră de Virgil Carianopol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre vrăbii? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre vrăbii, adresa este: