Poezii despre căile ferate, pagina 4
Îngerul orb
Inima în formă de pasăre
bătea din aripi...
Îngerul orb își putrezea privirea
la umbra unei rugi.
Eu prindeam cărăbuși în aprilie
și îi urcam în vagoane
cu destinația... mai.
Ciorile spărgeau nuci între linii
la macaz. Mâinile tale
se arcuiau evantai
pe obraz. Fii bun!
ziceai..
fii bun.. ziceai..
și te urcai
și te urcai...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărfuri
Quinquirema din Ninive sau din Ofir
Vâslește către casă, spre însoritul Palestinei mal,
Cu un caric de fildeș,
De cimpanzei și de păuni,
Cu vin alb, cu lemn de cedru și de santal.
Splendidul galion spaniol în traversadă dinspre istmul malaezian,
Tanghează pe lângă maluri cu palmieri verzi, curioși să-l vegheze,
Cu un caric de diamante,
Smaralde, ametisit,
Topaz, scorțișoară și monede de-aur portugheze.
Nava de cabotaj britanică, vânătă de pulberea salină și-nvăluită-n fum,
Se-opintește prin Canalul Dover, de vânt și valuri încercată,
Cu un caric de cărbune de la Tyne,
Șine de cale ferată, fontă,
Lemn de foc și blide ieftine din tablă galvanizată.
poezie clasică de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
+
are un tatuaj cu bukowski și o "pasăre albastră"
pe burtă. își părăsește cârdul de ciute gestante.
nu știe dacă vrea să te cunoască.
pe trunchiul unui copac îi agăți în cuie coarnele
căzute și găsite pe calea ferată.
care separă perdeaua forestieră anonimă și înfricosătoare.
unde înveți să aștepți cu o sticlă plină de whisky în mână.
poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătatea leului
Împletesc liniile de cale ferată
să-ți fac șosete cu peroane și genunchi la piept.
Din țigară
se scurge lâna mâinii de mâine. Sus
pe ultima venă
poștașul ascunde în telefon o galenă
din care să-și soarbă ultimul ziar!
Ce tragedie!
Eu am adormit
și în locul meu a coborât o prăjitură la cofetărie!
Pe gard un leu cerșește jumătate de leu!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acceleratul cu vise-nfruptate
Acceleratul coboară în stradă
Pe calea ferată închipuită,
Tu stai în vagonul de gardă
Atrăgând călătorii-n ispită.
Vremurile bune-s lipite
De gesturi proaspăt mascate
De buzele tale încrețite,
De-o poveste cu zâne uitate.
Eu citesc privirea-ți din zbor,
Acceleratul turuie-n șoapte
Și-amândoi pe-al vieții coridor
Intrăm cu vise înfruptate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urcând pe muntele Silven
Dau din cap, aprobând propria umbră, și-împing,
În tăcerea cu miros de rășină,
Un munte din ce în ce mai jos.
Printre picioare, sclipește-un lac pe fundal castaniu, stâncos,
Hârtie ondulată-n argint, înconjurat de-un brâu de rugină.
NU strigă pămânii mei;
Dar acest pisc trebuie-împins tot mai jos, într-o sforțare-aprigă.
Parohiile din vale devin insignifiante. Parohia mea este
Această stâncă,-acest smoc de iarbă,-aceste pietre-albicioase
Și-acești mușchi ai mei, arși de crampe, și-aceste oase.
Strâng în gheare-acel orizont fulgerând pe creste.
Și, deodată,
Umbra mea se-îndepărtează, ca un tren pe calea ferată.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stări...
Trenul vine, trenul pleacă
Impegatul rămâne adormit pe-o bancă.
Jos la smoală, gata de ducă
Mă mai ține lanțul ce stă să se rupă.
Prind din aer adieri înmiresmate
Crinii regali îmi rămân în amintire.
Chiar și acum, vecini-s surprinși
Nu știu cum de-au pus "bila pe cinci".
Și privesc cerul albastru, liniștit,
Am sufletul plin de lumină, sunt fericit.
poezie de Edmond Ioan Siladie (6 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Doamne
ai grijă
repară Tu ce greșim noi
și dacă ne-am uitat urât la viață
schimbă Tu macazul
fii Acarul care preface linia
din palmă
și dacă am dat jos din vagoane
cuvinte de plumb
să cadă peste oameni ca grindina
mătură Tu Cerul și Pământul
curăță locul pe unde călcăm și veștejim
și dacă râdem de ceilalți mai tocit îmbrăcați
trimite-le Tu o haină nouă
să-i putem vedea altfel decât noi
și dacă de iubire nu suntem în stare
metamorfozează Tu ura lumii
în inimi roșii care să ne păteze gulerele aroganței
și dacă nici bunătatea nu știm să o alegem de neghină
spală Tu păcatele noastre în nouă lacrimi de lumină
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reciclat copac
tăiat și dus în austria pe calea
ferată dintr-o mină închisă
ecologic a fost adus sub formă
de dulap cu instrucțiuni în pachet
asamblat de cumpărătorul
neavizat ține cheițe și șurubelnița
conform normelor reciclează
un copac-dulap cu sertare
strânge ambalaj pentru omul
sărac învelit în cartoanele
din copacul sub care a stat
în tinerețe la berea rece autohtonă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
[jully mă întreabă]
străbat drumuri
de fier
prin ploi torențiale
iubesc
imposibil
nu mă recunosc
sub piele
la modul
absolut
jully mă întreabă
de ce
îmi pierd
mințile
langă fântâni
arteziene
[...] Citește tot
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre căile ferate? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre căile ferate, adresa este: