Poezii despre cireșe, pagina 4
Gogyohka
sub razele arămii de apus
i-am dăruit
nimfei lacului
un inel cu safir
și o cunună de flori de cireș
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vieți paralele
Tu ți-ai pus după ureche cercei
de cireșe, tu aștepți vara și deretici
în scrinul de scoici. Tu miroși a
acel nedefinit ceva
care cade pe noi când se naște o stea.
Dar piatra? Las-o să doarmă,
pietrei i-e iarnă...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșe de mai
Vreau să cumpăr, chiar degrabă,
Pofticios nevoie mare;
Când văd prețul pe tarabă,
Simt cum pofta îmi dispare.
pamflet de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (31 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a spus floarea
Cineva mi-a spus că sinceritatea
e o prostie
amăgirea
fiind o artă în actorie
dar eu îi arăt floarea
care nu-și schimbă culoarea
să atragă mirarea
sau plopul ce nu face cireșe
să-i cânte priveghetoarea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce a căzut ...
pe străzi nu mai sunt oameni
cireșii au inflorit undeva departe
un izvor a rămas fără apă
conductele au ruginit
poezie de Viorel Muha (aprilie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omeia
Mi-a inundat sufletul
Ca o ploaie benefică de vară,
M-a făcut să visez...
Cum visează floarea de cireș,
prima oară!
Cu ce-aș putea să mai compar orhideea
Dacă pe pământ n-ar exista... OMEIA?!
poezie de Julian Radu
Adăugat de Julian Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
ninsoarea e albă
ninsoarea e gri
oglindă de gheață
pe lac se ivi.
o fată dansează
un vals, menuete
patine de argint
descriu piruete.
de-atâta încântare
cireșul înflori
petalele albe
petalele gri.
poezie de Leonard Grațian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele alb al paradisului
Mi-ai zis odată
că iubirea are vârsta cerului,
și de atunci
merg pe frunțile norilor.
Undeva e un nor alb,
e atât de frumos,
cu floare de cireș în gene.
Mi-a spus că dacă sunt îndrăgostită,
pot afla soarele alb al paradisului.
poezie de Camelia Oprița (13 iunie 2007)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neîntâlnire
Nu ne-am întâlnit cu tine
La inaugurarea monumentului lui Brodski,
Unde se împărțeau cireșe în cornete din ziare...
Erau acolo versuri și șampanie pe jumătate caldă,
Multe rochii, costume și pălării.
Cum puteam să te zăresc printre ele?
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroul de sub nuc...
Cireșul pe care l-a tăiat tata
transpira ori de câte ori
îi scotea scoarța
pentru a ațâța focul
pe locul acela cândva
fuse înmormântat bunicul
cu Steaua României pe piept
și ce mândru era tata
cand i se spunea că
este prunc de erou...
și ca să
nu-l dezamăgească pe bunicul
în locul cireșului tata
a sădit un nuc pe care a scris
"aici se odihnește tata"
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre cireșe? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cireșe, adresa este: