obstacole

Rugăciune pentru un umor sănătos

Dă-mi, Doamne, digestie bună şi, totodată, ceva de digerat.
Dă-mi un trup sănătos şi umorul necesar pentru a-l întreţine.
Dă-mi un suflet simplu care ştie să se bucure de tot ce este bun
şi care nu se înspăimântă lesne la vederea răutăţilor,
ci, mai degrabă, găseşte mijloacele de a pune lucrurile la locul cuvenit.
Dă-mi un suflet care nu ştie ce-i plictisul, bombănitul, oftatul şi lamentările,
nici stresul în exces datorat piedicilor puse de-acel lucru numit "Eu."
Dă-mi, O, Doamne, simţul umorului pentru a găsi în viaţă puţină veselie,
veselie pe care să fiu în stare s-o împărtăşesc cu alţii.

poezie clasică de Thomas More, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Restrişte

La mesele ospeţelor de azi
Nu mai eşti cea dintâi,
Ca altădată,
Eşti cerşetoarea tuturor,
Eşti contestată,
Din graţiile celor mari decazi.

Desculţă umbli,
Pâinea ţi-o cerşeşti,
Tălpile sunt de tot o carne vie,
Îţi pune piedici orişice netot,
Nici banii nu-ţi ajung pentru hârtie...

Şi eu sufăr cu tine cot la cot,
Aceeaşi umilinţă, Poezie!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A crede-n tine

Să crezi în lume, nu-i păcat,
Dar nu ştiu, oare, cum se face,
Că-această lume câteodat',
Se-ntâmplă să nu-ţi deie pace!

A crede-n oameni, lucru-i bun,
E o speranţă nălţătoare!
Atunci când tu porneşti la drum,
Izbânda-ţi cere să fii mare!

A crede-n tine-i lucru sfânt!
Deşi obstacolele vieţii
Apar în cale rând pe rând,
Tu dai culoare Demnităţii!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desprimăvărare

Cerbii îşi înghiţeau coarnele
primăvara vine sub frunzele de anul trecut
ultima ladă de zestre
e îngropată unde mistreţii încă nu au ajuns..
Pe la colţul prispei
miresele
dansează după soba cu turte
nesărate
în cuburi de teracotă
sar copii pe paturi supraetajate
busuiocul în grindă prinde praf şi idei
şi bărbaţii pe prispă pun piedică
la femei...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Podul de piatră

E o punte care se aruncă singură peste apă
îi place să zburde peste râu. Nu pot
trece pe ea, dacă se aşează singură.
Nici unui rîu nu-i foloseşte. Valurile
o privesc cu suspiciune, nimeni n-a pus-o acolo.
Arinii o văd ca pe un obstacol în cale
şi aşteaptă mână de om
să-i cioplească într-un pod ca lumea.

Satul din care sunt nu vrea să mă ştie,
nu-i arde de nimic în aceste vremuri.
Rămân acasă cu gândul că am destul
sat în mine şi nu-mi mai trebuie altul.
Până se va face un pod de piatră,
podul ăsta îl visez de copil.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 mai 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă mai ţii minte?

Şi tu mă-ntrebi: "mă mai ţii minte?",
Eu îţi răspund:"aproape da,
Ne-am întâlnit pe undeva,
Într-o duminică fierbinte".

Era probabil primăvară,
Sau poate-un început de toamnă,
Orice era, cred că înseamnă
O nebunie necesară.

Distanţa stă-ntre noi cuminte,
Dar n-o mai simt ca pe-un obstacol,
Iubirea este un miracol,
Deşi mă-ntrebi:"mă mai ţii minte?".

poezie de Angelica Ioanovici din Aşa cum eşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărind peste timp

să nu-ţi faci bagajul
în pripă
ştiu
eşti obosit de propriul tău
timp
de genunchiul ce ţine apăsat
triunghiulara morţii
ca un blestem
viaţa răzbate
în corole de flori
să nu-ţi faci bagajul
când nimeni nu spune
nimic
evită obstacolul
o băltoacă de sânge
peste care poţi trece
sărind peste timp
cum ciutele îşi cheamă
spre seară
în cântul lor disperat

[...] Citeşte tot

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu mă ţin

în braţe după această fugă
mă împiedic de pipa din colţul
străzii şi această piedică
este echilibrul ce cască atent
cerul ca un vas ciobit ce tremură
un mic izvor de unde răcoresc
versul când voi cădea în noapte

alerg ţinându-mă de mână
pe sub geamurile iubitelor trec
ca un tren accelerat în urletul
furtunii ce smulge flori spre iadul
în care dragostea se zbate

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provocări

De-ncercări e plină viaţa şi-ntrebări ce n-au răspuns,
Să le cernem nu-i putinţă, să le trecem nu-i de-ajuns,
De-notăm în voia sorţii fără-a ţine cârma-n frâu
În derivă-am duce anii scurşi la vale ca un râu.

Provocări nemilostive şerpuiesc ispititor,
De tărie-avem nevoie când picăm în plasa lor,
Nu e viaţă fără patimi, nu e moarte fără chin,
Toate-s date spre-a renaşte din cenuşă şi suspin.

Învăţăm cu-nţelepciune din grăbitul nostru mers
Că durerea ne-ntremează şi e leac în univers,
Cel ce-şi poartă cu credinţă sufletul mereu curat
De obstacole va trece şi de rău eliberat.

Preţul ce-l plătim adesea-i unul poate dureros,
Este dijma pământeană a oricărui păcătos,
Cât de grea ne-ar fi povara, să fim buni şi iertători,
În iubire să trăim, noi... umilii trecători.

poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie între rime şi vers alb

Numai un joc prematur,
Născut de un nebun,
Ar număra acelaşi vise,
Din mărgăritare neatinse.
Lumina e-o piedică a minţii?
Nu şterge memoria afectivă!
Din fragedă pruncie,
Nu cred în nebuloasa,
Unei frumoase prierderi,
Fără cuvinte şi repaus,
Pentru cel ce strigă iubirea,
De stăm în nepăsare,
Somnul se apropie duios
Pe la ochii cei frumoşi
Şi tot caută o rimă
Pentru cei fără de vină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!