orgoliu

Floare neuitării

Lacrimile sunt amintiri de lămâie albastră,
Zdrenţuite otrăvuri intrate în iubirea noastră,
Aştept târziul să mă ferice sub coaja de pământ
Unde adormirea-i mormânt lângă mormânt.

Te-am iubit cu disperarea patimii iluzorie,
Orgoliul inimii desena pulsuri în vise de glorie,
Acum cercetez trecutul de lămâie-albastră
Şi râd la floarea din neuitarea noastră!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul, slova, palimpsestul

cascadă măcinând întruna
şi torsul din fragede fire
cocorii când prind să înşire
în coloane albe runa

mirabilă moara de vise,
fantastă şi haina sonoră
emoţia fanii-şi devoră
orgolios peste abise

şi lanţul de sterpe imagini,
vârtejul din care distilă
o arsă de veacuri fosilă
renaşte în sute de pagini

rotativele bâzâie lent
albinele mierea-şi aduc
şi toarnă în omul năuc
albastru, suav un ferment

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elan

Sunt numai o verigă din marea îndoire,
Fragilă, unitatea mi-e pieritoare; dar
Un roi de existenţe din moartea mea răsar,
Şi-adevăratul nume ce port e: Unduire.

Deci, arcuit sub timpuri, desfăşur lung ţesut
De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,
Şi blondul şir de forme, urcând din soare-n soare,
În largul vieţii revarsă un trecut.

Din călătoarea undă, din apele eterne,
Îmi însuşesc vestmântul acelor care mor,
Şi înnoit şi ager alerg – subtil fior –
Prin săli orgolioase ori umede caverne...

Şi astfel, în pământuri croindu-mi vaste porţi
Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată,
Aduc Înaltei Cumpeni povara mea, bogată
De-atâtea existenţe şi tot atâtea morţi.

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea mea flambată-n spume

Marea mea flambată-n spume
Şi în valuri furtunoase,
O iubire fără nume,
Te cuprinde până-n oase!

Se îneacă în genune,
În culori orgolioase,
Marea mea flambată-n spume
Şi în valuri furtunoase!

Marea mea flambată-n soare,
Strigă valuri zgomotoase,
O dorinţă ce nu moare,
Printre unde de mătase!

Marea mea flambată-n spume
Şi în valuri furtunoase!

poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ultim cuvânt

De-aceea, hai să plecăm: noaptea-a ajuns aici de-acum;
Ziua-i demult epuizată, păsările au zburat,
Iar noi am cules tot ceea ce zeii au semănat;
Disperare şi moarte; beznă peste pământ şi fum;
Specie de huhurezi, ne-am pierdut de-înţelesul bun
Al lacrimii şi-al surâsului, noi nu am cultivat
Decât flamura propriei oglinzi, orgoliul nemăsurat
Ne conduce sufletul pervers spre-un viitor deja postum.
De-aceea, hai să plecăm: spre-o mai stranie şi rece zi,
Spre Sterpele Ţinuturi unde cei drepţi şi cei nedrepţi
Nu vor mai munci, unde bătrânii se vor putea odihni,
Liberi de spaime, de iubiri, dorinţi – pe deplin înţelepţi.
Să ne-împletim ţepii mâinilor rugând pământul orb
Să ne înghită inimile seci şi să le transforme-n colb.

poezie de Ernest Dowson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelenire

Adeseori eu mai glumesc
Cuvinte.... dublu inţeles
Cel ce se supără la urmă
N-are umor, e-n văgăună.

Acolo stă ascuns in colţ
Cu lilieci pe bolţi in nopţi
Lumina zilei in fâşii
El o confundă cu stihii

Dar fiecare-n felul sau...
Abil, războinic, fariseu,
Orgolios sau pacifist
Un cap "patrat" sau fantezist.

Aşa lăsat-a Domnul Sfânt
Doar unicate pe pământ
Amprentele sunt diferite
Si multe minţi inţelenite.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul păcatului

S-a ivit din senin riscul de moarte,
timpul trece nepăsător,
izolaţi în case aşteptăm,
să plece de unde a venit.
Viaţa se teme,
totul ne separă înclusiv aerul,
nu trebuie să ne atingem,
cerul, pământul şi ruga
singurele ce ne aduc lumina
ne lasă să o privim pe fereastră.

Doamne, mă întreb,
cine aruncă peste omenire molima?
Sigur nu tu, cred că tot oamenii
risipesc virusul păcatului
când unii au ajuns în culmea orgoliului.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem cult

blestem extrapolând vivacitatea
cu care te preumbli elocint şi minţi
să crească-n ochii tăi doi dinţi
cu ei să mesteci în curând dreptatea

şi doamna vinovată de-ntâmplarea
că eşti cu noi, să fie lăudată
băgat să fii cu sila înapoi în tată
pentru că mama-ţi nu merită iertarea

urmaşii tăi, trăiască-le orgoliul
de cât i-ai îmbuibat din seva ţării
să fie şterşi definitiv pe tabla întâmplării
să n-aibă cine să le poarte doliul

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sâmbăta lui Ingrid

în fiecare sâmbătă mă întâlneam cu Ingrid undeva la marginea oraşului,
acolo avea o căbănuţă plină de praf şi lucruri inutile.
în prima zi m-a învăţat cum să sting ţigările de pielea ei încinsă de dor,
asta îi mângâia orgoliul şi se simţea cu adevărat împlinită.
după o luna învăţasem să ne tăvălim printre macii de pe dealurile din Lahti,
lumea devenise bănuitoare, ne credea îndrăgostiţi de legendele cu dragoni ce scuipă
flăcări
dar noi ştiam prea bine,
că nu e aşa.

seara ne costumam în oameni trişti şi ne dechideam aripile în zadar,
vinul ieftin nu ne ajuta să trecem peste prăpastia veşniciei,
nici măcar el.

poezie de Eduard Dorneanu (23 iulie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pronume

Sentiment de iubire pură?
Sau doar absenţă de ură?
Iubire fără cuvinte?
"Ea" nu îl minte?
"El" nu o minte?
"El" şi "ea" devine "noi"!
Orgoliu şi frica
Aruncate la gunoi!
Iubirea îi spală de noroi,
Sunt doar "ei" şi restul de "voi",
"Ele", nu contează pentru "el",
Recunoaste o iubeşte şi nu e tembel,
"Ei" nu contează pentru "ea",
Şi-a ales de pe cer o stea,
Pe care "tu" iubit al "ei"
Să o furi de la zei.

poezie de Iustin Miron (19 octombrie 2016)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!