Poezii despre frunze, pagina 62
Orizont
Închipuie-ți cum ar arăta un pom
care în loc de ramuri are aripi,
în loc de frunze are aripi,
în loc de flori are aripi,
așa sunt eu acum, cu aripi
și am toate aripile tăiate,
toate aripile,
între noi un drum neștiut,
...
toate aripile tăiate.
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cântec
Dragul meu, acuma tu să-mi spui,
E ceva pe lume să nu moară?
Poți să-ntrebi inima oricui:
E ceva pe lume să nu doară?
Ia aminte, dacă vrei, la vânturi,
Cum mai zboară neînaripate,
Și cum calcă pe pământ foșnind,
Pe vârfuri de frunze scuturate...
De sinceritate ploile vorbesc,
Bunătatea de la meri se-nvață,
A ierta - doar de la zăpezi,
Și statornicia de la viață.
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze în decor...
Unde te duci toamnă?
Și de unde vii ca o cămașă a frunzelor?
Ce îmi acoperă sentimentele
Scriu pe rană cuvintele cu pielea șarpelui argintiu
Botezul miresei cu toamna se spală din maci
Memorii de șoim se ridică din somn
A trecut vântul, lovind o icoană
Cu aripi de fluturi sălbatica vreme
Spală-mă pe mâini cu nisip, toamna memoriei mele
Ascunde-te în trupul de pasăre în timp,
În vremea ce curge ca sângele cald ce scrie.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rest de timp
mestecăm secunde
reprimând timpul
într-o pastilă de vorbe
ronțăite într-o doară,
cântând într-o toamnă
că de fapt viața n-are haz
și face caz de ne-cazul
adunării de sterpe idealuri
în locul în care mijeau
până mai departe
draperiile luminii
seci acum
de-o pată galbenă de soare...
doar gândul de a fi
mă usucă de toamnă
ca pe o frunză
fabricată din hârtie creponată,
rest la împărțirea
timpului de trăit în lume...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Continuitate
Vine iarna, ger și viscol
Doarme rădăcina-n sol,
Frunzele ca un covor
Peste rădăcină mor.
Primăvara se arată
Rădăcina se deșteaptă,
Soare tare dogorește
Rădăcina încolțește.
Cântec cald sub soare
Rădăcina este-n floare,
Vară lungă de cuptor
Trupul rădăcine-i roditor.
Vine toamna ruginie
Rădăcina-i fumurie,
[...] Citește tot
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarații de răsfăț
Prinse-n al vântului dans,
Crengile sunt în balans,
Frunzele sunt răsfățate
Și pe față și pe spate.
Doamne, fă-mă-n loc de om,
Vânt, pe mândra frunză-n pom...
Și o toamnă-n loc de viață,
Dă-mi, s-o văd cum se răsfață...
N-o s-o bat, făgăduiesc,
Numai o s-o dănțuiesc
Până mi-o s-o văd cum pică
De plăcere, nu de frică...
Va fi, promit, declarată
Frunza cea mai răsfățată,
Iar eu voi fi declarat
Vântul cel mai răsfățat.
poezie de Marius Robu (13 octombrie 2016)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând de iarnă
munții coboară-n văi, domol cu frunze ruginite
o casă strănută cu fumul de pe coș
la gura sobei ard trosnind buștenii
afară latră-un câine fioros
din brad se scutură zăpada
un pui de caprioară se uită curios
a venit din nou frumoasa iarnă
să ne bucurăm de ce-i frumos
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceeași toamnă
în odihna fierberii continuate
de pe colină
în automorfă culoare
mai jos de vârful vițelor-de-vie
aceeași toamnă
aceleași frunze roșii străvezii
în boabele strugurilor
aștern o vreme dinspre iarnă
tăcerea
și tu auzi pași
auzi-i cât de nepăziți
pașii căprioarelor
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culorile toamnei
Toamna desenează pete aurii
Pe smaraldul verde-al frunzelor de nuc
Pune iar rugină pe frunza din vii,
Stoluri călătoare înspre sud se duc
Se pictează-n roșu frunza de cireș
Și în rotocoale, desprinsă de ram,
Mi-o așterne vântul pe sub talpă preș
Și cu stropi de ploaie îmi lovește-n geam
Globuri ca de ceară atârnă-n gutui
Și miroase-a prune coapte, violet
Iar prin vii se-anină struguri brumării
Graurii și mierla cântă în duet
Râde-n dumitrițe azurul din cer
Și pe crizanteme râde-un curcubeu
Iar grădina pare ca un giuvaier
Din culori de toamnă pe un imprimeu
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frântura
rugăciunea pe marginile zimțate
ale carcasei
se scutură treptat,
odată cu plecarea frunzelor
și căderea păsărilor necălătoritoare.
peste gutuia strâmbă, pectina
s-a brumărat cu puf...
amăgitorul amurg amorțește
o ultimă privire.
în căldura subpământului
se-ncropesc culcușuri primordiale,
menite de alb să ne ferească.
lăsăm pe mâine somnul cu vise.
poezie de Monica Dascal
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre frunze? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frunze, adresa este: