frunze

Lotru c-un rob în buiestru

Curge şoptit dulce izvor
Prin bungetul verde, adânc...
De dor, frunzele mă vor
Cu trei flinte în oblânc.

Un lotru c-un roib în buiestru
Prin bungetul adânc şi verde
Mă vrea un greiere maestru...
În cântece de vară-pierde!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârf de munte

Lumina curge
peste privirele
tale... ale mele...
căzute
flacăra verde
ne cheamă
să ne cufundăm
în iarba
ce aşteaptă în rugă
vorbele frunzelor
şi fuga vântului
în tăcerea lor
se prăbuşeşte
un fluture
vârf de munte...

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dude

Printre frunze mari şi ude
Stau ascunse zeci de dude
Roşii, negre şi zemoase,
Ah, cât par de delicioase!

Stau pe vârfuri şi întind mâna
Poate pot să prind vreuna
S-o mănânc, să-i simt savoarea,
Să îmi regăsesc candoarea.

poezie de Octavian Cocoş (21 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

PRIMAVARA...

Când iese frunza la răchită,
Cu verdele atât de crud
Şi e câmpia iarăşi înverzită,
Frumoasă ca un tânăr nud.

Îmi pun câmpul aşternut,
Căpătâi snop de strujeni
Şi mă văd la început,
Mic copil la Rădăşeni.

Îmi vreau cenuşa risipită,
Prin glodul satului natal,
Prin pâraie pline de răchită,
Pe unde cânta cândva LICAN.

Aprilie 2003

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

E aşa frumos şi cald
Şi atât de liniştit,
Oh, cerule înalt
În prag de asfinţit!

Vântul a adormit pe-o frunză,
Nu-i nici urmă de gâză;
Doar florile îşi mai vorbesc
Într-un limbaj ce nu îl tălmăcesc,
Şi totul e...
Tăcere.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teiul

(nepoatei mele, Maria Elaine)

Teiul, un copac foios,
Creşte falnic şi frumos.
Frunzele au anvergură,
El are floră pe măsură.

Florile sunt vizitate,
De albine înfometate,
Care culeg cu plăcere,
Polen pentru a face miere.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patul de frunze

Pe-un pat de frunze-am poposit
În a inimii pădure,
Când visarea m-a răpit
Din cetăţile obscure.

Luna s-a urcat pe cer,
Aţa babii pe fuior
Eu în strat aurifer,
Prin al muntelui obor.

Vrăbiile-amuţit-au iar
Sus pe crengile de fag,
Frunze scârţâie-n calvar
Prin al patului gulag.

Hoinărind în vis de noapte
Prind al steagului balaur,
El trezit din foi de carte,
Eu dormind pe pat de aur.

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scurtcircuit

Peste distanţa dintre noi
Cad frunze grele de la ploi;
Un timp ce-i bun conducător
De flux din electroni de dor.

Mă simt atât de vinovat
De parcă-s electrocutat;
E totul ud în jurul meu,
Mă curentează Dumnezeu.

Renunţ la isihasm de-acum
Şi fug de-acas, desculţ pe drum;
Când văd un fir de orice fel,
Îmi pun piciorul gol pe el.

Cu drumul dintre noi s-a zis,
Trei paşi din iad în paradis,
Din ceruri pe pământ doar doi
Şi numai unul între noi.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Note de toamnă

(Tăcere... e toamnă în cetate...)

Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... şi numai ploaia dă cuvânt-
E pace de plumb, e vânt, şi pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.

Deschide, dă drumu, -adorato,
Cu crengi şi foi uscate am venit;
În târg, o fată tristă a murit, -
Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o...

Dă drumu, e toamnă în cetate-
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... şi peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna...

în asfaltul răcit bine
se aud tocuri.
În pantofi de lac, negrii
flecurile cântă rapsodii
în re-major şi re-minor.
Vântul frunza-n foşnet
o adie şi părul mi-l despică.
Pământul ca un magnet
atrage covor multicolor de frunze.

poezie de Cristina Mariana Bălăşoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!