Poezii despre lactate, pagina 74
Pregătind prânzul la disputa universaliilor asistată de copilul-poem-la-o-vată-pe-băț-înainte-de- îmblânzirea-lui-bουκεφάλα
șirul de demoni care descind pe strada republicii poate fi învins
după următoare rețetă a doctorului faust
se scoate
TOATĂ
mizeria
LUMII
de la subsolul blocului 350
nimeni nu este acasă
la poale de ceahlău
sadoveanu paște oile în porneală
& nu cere
niciun sfanț
niciun pișcot de la zaharia sângeorzan
plecat-au toți să facă
de unele de altele brânză & urdă
sadoveanu dacă e să-l pomenim postmodern
scrie
nimeni nu mai citește
în direct
biblia
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
o planetă mai cu chic
unde nu facem nimic,
stăm acasă fiecare
și ne facem de mâncare,
ca să nu ne plictisim
pe platforme noi vorbim
de provizii și pisici
cu ai noștri buni amici,
mai schimbăm si o rețetă,
mai spălăm vreo șosetă,
o rochiță,-un hanorac
sau ne coacem un colac,
vine anul nou persan
cu zambile și șofran,
anul asta fesenjan
vom găti doar cu curcan,
zii adio, baclavale,
afară plouă-n rafale,
nicio rodie n-am in casă,
dar am carne, vin la masă,
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântă-mi ochii de umbre cu buze nesătule
frământă-mi trupul și pune de-o minune
să-ți cânt lasciv tăcerea dintre cele două eterne cuvinte
iar dansul celor șapte vieți să ne-mpletească mâinile
într-un inel de lună și de soare
printre poieni cu fluturi mov
se-mbrățișează aproape cald
în casa cea de piatră
pe unde aleargă jucăușe jurămintele
iar eu te strig cu teamă
să nu-mi dispari a nu știu câta oară
din tainițe de timp se strâng la nuntă clipe
un flaut celt respiră din adânc de inimă un cer
pe care preoți îmbrăcați în alb ne desenează
din jumătăți o lume doar a noastră
de-o parte-i ziua cea mai lungă
și-o rest o noapte de așezat la stele
precum în jurul gâtului un fel de perle
poate-adunate-n zori din flori de in
sau doar culese lucitor
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevăr
De stai atent privind în noapte
La sferele de sus din cer,
La cele din calea de lapte,
Sau cele dintr-un loc stingher,
Cum vraja lor pătrunzătoare,
În sufletu-ți contemplator,
Își face cuib premergătoare
Spre-a-ți desluși pilduitor
Cum dinspre depărtări lumina,
Pe cerul nopții înstelat,
A sferelor în fapt cu vina
Prezența lor le-a-ntruchipat,
Necuntenul nemărginirii
Al haosului necuprins
Dezleagă noima rânduirii
Întru repaosu-i nestins.
[...] Citește tot
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (3 iunie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri educative pentru copii
Un cățălandru arțăgos mușcă o pisicuță,
Prinzându-și mintea cu micimea ei,
Dar când primi peste boticul negru,
Zgârieturi rapide de lăbuță,
Fugii, crezând că pisicuța-i pui de leu.
#
Un lup flămând prinsese o mieluță,
Când toată turma-n staul adormise,
Dar a uitat de-ai ei străjeri canini,
Ce-ndată blana lui o împărțise.
#
O vulpe tânără, roșcară
Se-apropie tiptil de un cocoș,
Vrând iute să-l înhațe,
Dar se trezi vânată ea,
De-un Ciobănesc german.
#
Un șoricel lacom se înfrupta,
Cu brânza din cămară,
Pândit era de un tânăr motănel,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Valeria Mahok (decembrie 2009)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insula crapilor capital
La locul cu crapi capitali,
Mulți ageamii, puțini pescari,
Pe malul Dunării recruți,
Puțini aleși și pricepuți.
Pe sub frunzarul de pescar,
Miroase-a urină de cal,
Atârnă o prelată șui,
În prepelecul fără cui.
Urme de cai și de șacali,
Ce urlă noaptea infernali,
Vetre de foc ce-a ostenit
Și dreptul primului venit.
La Papadia prin nisip,
Sudori de om ce-a ostenit
Și malul tot mai frământat,
Cu urme de pescar blazat.
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La nașterea mea
"Poezia nu e un mamifer
și, totuși, naște pui vii și îi hrănește cu lapte.
Îmi vine să deschid ferestrele larg și să strig:
s-a născut un poem!
Așa cum a făcut, în douăzeci și cinci iulie, doctorița,
pe vreme de ploaie,
în anul o mie nouă sute cincizeci și opt,
la orele două după-amiază, fix când pleca
ultimul escadron al Armatei Roșii din țară.
Nu trăim deloc timpul lucrurilor definitive.
Nici eu nu m-am născut atunci pe de-a-ntregul,
mai netezesc și acum la chipul meu armenesc, arămiu,
și nici Armata Roșie n-a plecat de-a binelea vreodată.
Numai că, privind pe fereastră, doctorița și-a pus palma la gură,
pe stradă tocmai trecea un cortegiu funebru,
cineva se hotărâse să moară, ca să-mi lase locul lui pe pământ.
Cât privește poemul, nu știu mai nimic despre el,
cine-i acela care îl va înțelege
și dacă-și va ține cumpătul când cocoșul va cânta de trei ori.
Nu știu de unde vine și din ce fel de lume
[...] Citește tot
poezie de Varujan Vosganian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se bănuiește că există undeva o țară
se bănuiește că există undeva o țară în care
laptele și mierea nici nu contează
(din cauza asta nici nu se fac autostrăzi)
.
acolo Maica Domnului nu este inclusă niciodată în sudalme
iar locuitorii au mândre contururi de lupi îmblânziți până la confuzie
tinerii au cumințenia munților iar femeile sunt deopotrivă frumoase
.
regimul hidrografic și solul mustind de înțelesuri
le ascund recoltele în metafizica sării
.
acolo niciun om nu moare destul și nici nu trăiește pe zimții monedelor
ei cred cu tărie în memoria cerului care se hrănește cu iertare
.
câte unul mai scapă hatul și ajunge departe cu haina lui de țărână
pe care nu i-o poate dezbrăca nimeni și nimic
are o poziție specifică de dor ce amintește de un străin răstignit cândva
.
se bănuiește că această populație nu poartă niciodată ceas, ori este doar de jucărie
e-o cucernică nație care irită aurul cu disprețul său
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bum bum
hei el locuia departe foarte departe
în moartea unui pescăruș
eu eram cea care îi plimba moartea
îi dădeam senin și stânci și scântei
apoi am greșit și-am băut
cu moartea lui un cocktail
cu gust de mango și belle-arte
vă zic bărbatul acesta a murit
într-un ritm de tango
bărbatul acesta nu era
un bărbat propriu-zis
era ca un spic era copt și nebun
și galben și zemos
era și nu era frumos
era un bărbat mort care avea
farmec și sex era un bărbat
construit de lingviști
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestemul adamic și Nero
la geamul vieții mele bate o ultimă iarnă.
afară ninge a pustiu și-n sânge-mi arde focul
c-un vis alb despre etern,
despre deșertăciune
și despre tine.
o, Nero, barbarule, de ce ai incendiat panteonul dragostei?
știi?...
a ars pân' la ultima vocală!
îmi răspunde sictirit:
pentru a-mi scrie muza!
povestim la o cafea, el citește un edict
și e revoltat pe bieții plebei.
apoi, fumăm iluzii și visăm porturi albastre...
și-l întreb:
oare chiar există singurătatea amurgului?
nu, nu cred, e doar o stea rece.
dar iubirea, oare există, și dacă da, ce este ea?
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre lactate? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lactate, adresa este: