compozitori

Univers

Toţi
marii compozitori
sunt nişte personalităţi.
Beethoven,
Mozart, Bach
nu sunt
personalităţi.
Sunt
universuri întregi.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perpetuum mobile

Nu cîştig nici un gînd
Pentru a-l descrie,
Compozitor de vorbe...
În culori, reverii, armonii.
Pentru a trece tăcerea grea.
Compozitor de vorbe...
Lumea se schimbă.
Egalitate, idei tumultuoase,
Organizarea viitorului întrevăzut,
Sînt grade,
Sînt posturi de răspundere...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora H

Compozitorul era de doi bani,
compoziţia lui este de două Universuri-
se poate cânta
la două mâini,
la nouă mâini,
şi chiar la nouăzeci şi nouă
de mâini.-
după toate preferinţele.
Arată ca un cercetător
de sub movila lui Iov
în clipele sublime ;
când îşi dezleagă spiritul
din lanţurile obişnuite.
printre notele lui
mai vorbea de şoarece.
în somn-
mi-a spus mie,
când eram mic,
s-a cununat cu o viperă;
de aici i s-au tras toate,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Constantin Dracsin din Poezii şi desene (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din prea multă iubire

Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aştern, pe pânză, splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei, din mine.

De-aş fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aş compune o măreaţă simfonie
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul şi glasul mi-ar fi în armonie;

Dar şi sculptor de-aş fi, ce mult eu aş sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine,
Ci, chiar şi Everestul, eu, l-aş modela
Cu statornica-mi iubire pentru tine.

În dorul după tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Îmi simt inima ca o călimară-n piept;
O, de-aş găsi talent de scriitor în mine!

poezie de Sergiu Mănuş (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Note de toamnă

În toamna violetă, compozitori celebri
Au aranjat un vast concert...
Pe galbene alei, poeţii trişti declamă
lungi poeme -
E-o toamnă, ca întotdeauna, cînd totul geme,
Frumos, şi inert.

Pe străzi elegante, ca o părere,
Femeia modernă a trecut şi revine;
Tot haosul e-o veselie de eter.
Şi, dacă se zguduie oraşul,
Şi creierul rămîne pierdut;
Şi, dacă munca trosneşte din
braţe, din piatră, din fier, -
Mulţimea anonimă se va avea în vedere.
Tot, ce-mi trebuie să am, pot să cer.

Parfum... incendii violet, şi becurile-aprinse
Amurgul licăreşte pe-oraşul de vitrine
-

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfloreşte bucuria

Sunt un compozitor al fluturilor albi,
înfloreşte bucuria
în cântecele luminoase de mai
şi ploile ascultă cum cresc ierburile.

Fumegă verdele pe văile ochiului
zilele şi nopţile se prind împreună,
piscurile munţilor trag cerul în jos
şi-l scutură de stele peste câmpii.

Cireşii se coc mai devreme şi zâmbesc.

Piramide de poleială sclipesc,
păsări de aur palide
n-au aripi de zbor,
dar şi le închipuie.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucerind abisul

Piedestal peste copilăresc,
Prezenţa ta absentă mie;
Semne moi, solubile în palmă,
Conştiinţa de prezent în drum.

Emulsie pentru nebuni,
Păpuşa cu mâinile rupte,
O relicvă preţuită,
Contestabilă acum.

Jocul veşted tot presară
Larmă-n nasturii cămăşii mele;
Foarfeca ce sfarmă vidul
E tăcerea sau sublimul.

O sonată dă tot sensul
Dacă tu eşti printre note,
Însă schimbi compozitorul,
Spor să laşi abstracturlui.

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai veche meserie

De când este lumea lume, cea mai veche meserie
E, desigur, cea de curvă, asta orişicine ştie.
Multe altele, desigur, apărut-au pe pământ,
N-aş putea să le enumăr toate, toate câte sânt.

Colindând prin lumea largă, prin celebre cimitire,
Şi prin multe mai micuţe, curios cum sunt din fire,
Am văzut că, des, pe cruce, lângă nume de persoană,
Scrie şi ce-a fost în viaţă: inginer, actor, soprană,

Scriitor, poet, profesor, avocat, judecător,
Sculptor, pictor, medic, preot, cântăreţ, compozitor;
Dar, niciunde-n ţări străine şi niciunde-n a mea ţară,
N-am văzut să scrie curvă pe vreo piatră funerară.

poezie satirică de George Budoi din Pamflete şi satire (14 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jack Orbul

Cântasem toată ziua la festivalul ţinutului;
Pe drumul către casă, "Butch" Weldy şi Jack McGuire,
Cu chef şi arţag, m-au făcut să cânt încontinuu la vioară
Cântecul despre Susie Cea cu Vino-ncoace, în vremea asta ei biciuind caii –
Până când au rupt hamurile şi au luat-o razna.
Orb cum eram, am încercat să sar din căruţa
Care se prăbuşea într-o râpă,
Dar am fost prins între roţi şi ucis.
Aici unde mă aflu acum este un orb cu o frunte
Largă şi albă ca un nor.
Toţi violoniştii, de la mic la mare,
Compozitorii şi povestitorii
Stăm la picioarele lui
Şi îl ascultăm cântând despre căderea Troiei.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatră de moară

M-am indrăgostit...
De cine?
Ar fi bine.... n-ar fi bine,
Să vă spun? A fi discret
Pare totuşi un talent!
Dar vă spun.... pe inserat
Butonând un aparat
Ascult muzică perfectă
Si-o poveste coerentă
Textul are autor
Muzica, compozitor
Pe care să il aleg
Stau ascult si mă intreb
Doi in unul nu se poate
Dar nimic nu ii desparte
Impreună fac un tot
Si cer sfatul la nepot
-Stai bunica, nu ai zor
E poet... compzitor...
N-are nicio importanţă

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!