Poezii despre amantă și noapte, pagina 2
Amanta
va veni în curând
bărberit după duș spălat bine pe dinți
primenit
o aștept
e sărbătoare și mă întreb dacă
voi fi potent cât așteptările sale
cum e afară e și în mine și-n ea
toamnă și-aș vrea...
îmi fac un plan de bătaie
e cerul senin și-i răcoare
rochia ei bănuiesc va fi alburie
și sigur pe chipul ei nemachiat voi citi
nu oboseală nici resemnare ci un calm așezat
cu un mugur de șagă aproape deschis
ca o promisiune
vom merge la slujba Sfintei Mării apoi
că-i duminică prânzul îl vom lua la restaurant
stropit cu paharul de vin plăcut aromat
[...] Citește tot
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept să apari...
E noapte târzie și somnul apune
în cumpăna gândului încă hoinar
prin gări neștiute cu trenuri nebune
pe care, mâhnit, le aștept în zadar.
Rămase cândva pe o linie moartă,
când iarna sosea târziu către seară,
lăsat-au amante, bătute de soartă,
să plângă rănite în frigul de-afară.
Iar tu, neuitato, ai fost printe ele?
Ce crudă-i acestă-ntrebare ostilă
lovește ca ciobul venit printre stele
pe cântec mâhnit de uitată siblă!...
Aștept să apari din neant împăcată,
în brațele-ți calde să simt alinare
când vântul, intrând prin ușă crăpată,
cânta-va romanțe pe drobul de sare.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii culturale (2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cașalotul
Am văzut o piesă în care
Toată lumea spunea - Liniștește-te,
Pierdeai un picior îndrum spre serviciu,
O splină, acolo, un portmoneu, liniștește-te,
Nevastă, amantă, amantul amantei, liniștește-te,
Un copil părăsit, sfâșiat de câini, lăsat fără bani de la Guvern,
O femeie cu toate organele extirpate, liniștește-te,
În acest timp, pe punte, doi filosofi, prieteni de ai mei,
Discutau absorbiți de abstract și amănunt,
Starea națiunii, nici n-au observat că un cașalot
i-a răpit de pe punte, în spațiu închis discuțiile devin mai acute,
mai la obiect, astfel că doi Iona se aflau
în același leviathan- cașalot, cu Marin Sorescu alături,
au revenit pe punte privind cum școala lor filosofică
se scufundă, Păcat, spuse unul,
Noapte bună, celălalt, iar Marin Sorescu
mi-a povestit toată-ntâmplarea.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret uitat
Năzuroasă... dar cuminte,
Când tăcută, când carnală,
Pudică și-arzând fierbinte,
Când sfioasă, când fatală.
Șmecheră... dar inocetă,
Când soție, când amantă,
Siropoasă... dar decentă,
Zâmbitoare și-agasantă.
Veselă... dar și-ncruntată,
Când visând, când realistă,
Păcătoasă... dar frapantă,
Diavoliță pesimistă.
Iscusită... dar rebelă,
Când taifun, când pisicoasă,
Nebunatec de fidelă,
O icoană vaporoasă.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semn
nu vreau să mă vezi noaptea
nu pot trimite fotografii
am ochii roșii, un blitz defect
și câteva dâre de lumină pe inimă
mă gândesc să nu-ți mai trimit niciodată fotografii
sunt prea încărcate de melancolie
m-am săturat să-mi plimb tristețea pe sticlă
urăsc reflectoarele, picturile și pictorii, pe tata
da, îl urăsc, pe bunul meu tată
îl urăsc
nu-l mai urăsc
bat câmpii și devin alta
urăsc-iubesc
iubesc-urăsc
cu pumnii strânși, sper că
nu voi mai scrie niciodată poezie.
uită-te la mine, dragul meu
fotografiile și poeziile mele stau pe ape
[...] Citește tot
poezie de Mădălina Maroga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată alcoolic
Pe strada sihastrică, un bătrân bolnav
își plimbă trupul, în noapte,
fără vlagă, vinovat.
Tușește sec, blamând tutunul tinereții și barurile Bucureștiului.
Copiii i-au plecat în lume,
Au fugit de-al lui violent nume.
Cu ce folos, mai plângi acum bătrâne?
Când ți-ai băgat în pământ consoarta, împreună cu acele
ieftine amante.
Ți-ai amărât pruncii, în anii de alcool.
Ți-ai înjosit nevasta, în anii de alcool.
O viață vicioasă, afară și acasă.
Acum, la final, pe meleagurile bătrâneții,
Regretele îți ies în cale iar.
Crezi tu bătrâne, că moartea te va scăpa?
Fiindcă, viața nu te-a iertat...
Mă uit la el și mă necăjesc,
Iar m-au apucat convulsiile sociale...
poezie de Daniela Vizireanu din Poeții noștri (iunie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Solilocul măscăriciului
Prin câte panorame de bâlci am colindat,
Eu nicăieri nu m-am simțit mai bine
Ca-n panorama-n care Tu te-ai lipit de mine
Tovarășă divină de joc și de... păcat!...
Dar azi, când simt că jocul și gluma s-au sfârșit,
Din goana nebuniei de artă de-altădată,
Mă-ntorc din nou acolo de unde am pornit
La piatra de șosea kilometrată,
Pe care Dumnezeu mi-a țintuit
Și numele,
Și chipul,
Și ursita...
Să hoinăresc cu tine, prin bâlciuri,
Travestit
În măscăriciul Pepi,
Nebun după Pepita,
Și-n gând cu-aceeași teamă ridicolă și veche
Ca orice om ce trece drept "om într-o ureche"...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar și artistic, XI, nr. 629 (25 decembrie 1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un rondelist către amante
Amantelor, vă spun de-acum
Rămas bun ție Mădălina
Și ție Marga, Flori, Crina,
Că v-am iubit ca un nebun.
Rămas bun dulce Loredană,
Fâșneața mea petrecăreață
Cu-angelic chip și minte creață.
Rămasă de trei luni vădană.
Zile și nopți te-am consolat
Din zori și până-n asfintit.
De-ți mulțumeam, spuneai șoptit:
-Să fie pentru răposat.
Au revoire Ninet, la vreo agapă
De ne-ntâlneam, tu messalina
Cu mamelonul cât măslina
Și mortul îl trezeai din groapă.
[...] Citește tot
parodie de Elena Victoria Glodean, după Mihai Ursachi (16 aprilie 2016)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sunt doar enigma
sunt doar amanta inimii din tine
și prizoniera ochilor tacuti
când rauri de iubire ma scufunda
mă las sedusa de soaptele fierbinti.
sunt doar tacerea pe buzele-ti flamande
și in fior ma pierd cand ma privesti
aș vrea sa-ti fiu eterna ce te-ascunde
în dorul greu si-atunci cand ma iubesti.
o sclavă de n-as fi trairilor nebune
ce te cuprind asa cu gand nebun,
aș rupe legaminte si cutume
cu mâinile legate si-n tine sa m-adun.
sunt doar rebela inchisa-n fericire
ce cant iubirii ce zace in blestem
in temnita ce noaptea ma poarta spre pieire
cu glasul sugrumat de-al inimii indemn.
[...] Citește tot
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie matinală
Vin zânele nopții, din visuri astrale,
să-și lase bagajele-n camere goale,
târziu, către ziuă, când zori-n derivă
adaugă cărți necitite-ntr-o stivă,
iar somnul, venit pe cărări neumblate,
ar vrea să mă vadă plecând din cetate.
Îmi toarnă otravă din nori de cenușă
când ziua grăbită îmi bate la ușă,
iar zânele nopții, déjà dezbrăcate,
aleargă spre scară, cu hainele-n spate
să prindă din urmă o rază de lună,
rămasă o clipă pe vâful de dună,
să plece-mpreună când ziua apare
din zorii veniți să se scalde în mare.
Mâhnit, eu le rog să rămână în casă,
din stiva de cărți să aducă pe masă
doar una mai veche, citită-nainte,
din care luasem mai multe cuvinte,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545, ediția din 06.03.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre amantă și noapte, adresa este: