concubinaj

Aflat pe sfârşit de mandat, preşedintele Traian Băsescu face decorări pe bandă rulantă

În ciuda bârfei, rânduielii,
I-a decorat pe toţi fidelii,
Pe toţi ce ne-au adus ruina;
Pe când va fi şi concubina?...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (8 decembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dacă infinitul nu se termină niciodată
înseamnă că nici dumnezeu nu se termină niciodată
şi atunci vai de soţiile sau concubinele lui!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

USL 2.0, un avorton politic născut de plagiatorul Victor Ponta (PSD), liberalul roşu Călin Popescu Tăriceanu (PLR) şi zootehnistul Daniel Constantin (PC), omul de casă al Varanului (turnătorul Dan Voiculescu, aflat la închisoare)

Fiind rodul doar al urii,
"Polimit" contra naturii,
"Conceput" prin "adulter"
Între doi şi-un fermier,
Într-un grav concubinaj
Şi născut prin "chiuretaj",
Scos de două "maştere",
A murit la naştere.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Politică şi politicieni (17 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştire de importanţă "naţională" la tembeliziuni: se însoară puşcăriaşul Radu Mazăre (un burlac de 51 de ani, fost primar PSD-ist), care se află la penitenciarul Rahova, condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupţie (pamflet)

Lume, lume, veste mare,
Se însoară, scrie-n ziare.
Nu se-nsoară la moşie,
Ci se-nsoară-n puşcărie.

Spun la tembeliziuni,
Că şi i-a ales ca nuni,
Pe L. Dragnea şi Irina,
Tinerica, concubina.

Pentru Mazăre-i onoare
Să-l cunune la-nchisoare
Liviu Dragnea, care e
Fost vătaf la PSD.

Amândoi sunt la-nchisoare,
Vá fi, totuşi, nuntă mare:
Vine toată PSD-imea,
Şi baronii, şi prostimea.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (7 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recitalul simptomelor

Nu-mi place firea, starea mea mentală;
Sunt acră, certăreaţă şi brutală.
Îmi urăsc picioarele, îmi urăsc mâinile osoase,
Nu tânjesc după ţinuturi mai frumoase.

Mi-e groază de recurenţa luminii dimineaţa;
Nu-mi place noaptea să intru-n pat, să-i văd albeaţa.
Privesc chiorâş la omul simplu şi-aşezat.
Nu suport niciun banc, fie el inocent sau deocheat.

Nu-mi găsesc liniştea când scriu, nici când pictez.
Lumea mea-i o grămadă de-aiureli, un titirez.
Sunt decepţionată, stearpă, cumva un lest.
Pentru felul cum gândesc, ar trebui să fiu deja-n arest.

Nu-s bolnavă, dar nici nu mă simt bine.
Fostele mele vise-s azi dracului concubine.
Sufletul mi-i frânt, spiritul posac, pus sub obroc.
Nu mă mai plac deloc, dar chiar deloc.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tembeliziunile aservite PSD-ului îi numesc pe Liviu Dragnea (vătaful PSD-ului) şi amanta lui, cu 30 de ani mai tânără, Romeo şi Julieta din Carpaţi (pamflet)

Le-ascult şi mă cuprinde greaţa,
De-mi vine să îmi smulg mustaţa.
Romeo-avea doar opşpe ani,
Nu éra şef de hoţomani,
El nu era un infractor,
Vreun corupt dezgustător,
N-avea copii, ca dumnealui,
Mai mari decât amanta lui,
El nu era un babalâc
Şi n-a trăit un amantlâc.
El nu avea o concubină,
Cum e blondina carpatină;
El nu avea o ţiitoare,
Ci cea mai mândră-ntre fecioare;
N-o prezenta ca pe-un trofeu,
Cum face Dragnea cu tupeu.
Iubirea lor nemuritoare
E demnă de glorificare,
Iar sacrificiul lor, se ştie,
A fost cântat în tragedie,

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (10 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Generalul şi starea lui iniţială

Stare de alarmă
în creierul tău metafizic
ţii un discurs pe tema
destinului
la căpătâiul muribundului
dragă generale,
nu-ţi face procese de conştiinţă
e mai uman totuşi
să-l citeşti pe Albert Camus
sau să spargi oglinzi
în nopţi cu lună
prin câte războaie s-a plimbat
trupul tău
înainte de a-şi dobândi
starea iniţială
în intimitate te transformi
într-un vampir
mai rabdă-te câteva secunde
sau du-te acasă
mama ţi-e grav bolnavă

[...] Citeşte tot

poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpurile singurătăţii

nu mai e nimic de făcut,
anotimpurile trăiesc în concubinaj,
s-au estompat undeva, cândva,
într-o zi fără soare
laolaltă cu toate visurile
unei generaţii,

aspiraţiile au devenit utopii,

chiar vocea îmi sună ca doaga
unui butoi beat de singurătatea
antichităţii,
ca o veche placă de vinil rotindu-se ciudat,
repetându-se,
pe un pick-up bolnav
de Alzheimer,

nervii mi s-au tocit ca şinele
tramvaielor de periferie,
care deraiază mereu de la subiectul

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii şi moartea

Adesea, ca-ntr-o scenă rituală,
poeţii dorm cu moartea pe pământ,
dar moartea-i moarte, n-are istoveală,
semnând cu ei un tainic legământ:
să-i dea mereu raport şi socoteală!

Şi-ncet, prin versul lor zglobiu,
salută moartea-n pas de defilare,
ducându-şi mâna dreaptă la chipiu,
ştiind că moartea multă minte n-are,
cutremurându-se de ochiul ei şerpiu!

Trăind cu ea-n concubinaj rebel,
se hârjonesc în public şi se-njură,
dar moartea-i trece zilnic pe-un tabel,
căci, de la legământ, ades abjură:
ea n-are mamă, dor, nici cerebel...

Să le cosească drum spre ţintirim,
în zelu-i frust, ea noi dovezi adună,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monolog

Sunt un gând sălbatic, născut din abis
şi – doar trecător – din tine. Pământul şi cerul
s-au amestecat în mine – concubina lor – s-au topit în mine.

Sunt un embrion obişnuit, închis într-o palidă, pieritoare carne;
Însă în lumina soarelui eu te încânt şi te uimesc.

Sunt cea mai blândă, cea mai înţelegătoare dintre femei;
totuşi mi-e dor de iarnă, de interminabila noapte neagră
care trasează frontierele inimii mele.

Când pleci, durerea mă face
să-mi scot inima pe gură –
să te distrug prin iubire – e interzis aşa ceva?

Soarele răsare pentru toţi ceilalţi oameni,
dar numai spre tine se-îndreaptă tandreţea agresivă-a trupului meu.
Am farmecele mele.

Se-înalţă un cor de voci.

[...] Citeşte tot

poezie de Zhai Yongming, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!