Poezii despre invidie și viață, pagina 2
Îmbrățișați-vă mai des!
Știți c-avem nevoie mare,
Zilnic, de îmbrățișare?
Ca să fim mai sănătoși,
Mai puternici, mai frumoși,
Să trăim o viață lungă,
Forțele să ne ajungă
Pentru toate câte vrem
Să le facem, să le-avem,
Pe cei dragi, să nu uităm,
Zilnic, să-i îmbrățișăm!
Pe copii, părinți, bunei,
Pe cei mari, pe mititei,
Pe colegi, prieteni, frați,
Să-i cuprindeți, nu uitați!
Sincera îmbrățișare
Răsădește-n inimi soare,
Bunătate și căldură!
Nu rămâne loc de ură,
[...] Citește tot
poezie de Ala Mîrza Turbal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spiritualitatea în suferință
Sunt mulți ce după-averi suspină,
Și să le aibă, pofticioși,
Comit delictele veroși...
De fărdelegi, e lumea plină
Iar fapta bună, nu domină,
O mazilesc invidioși
Chiar și acei ce nu sunt bossi
Chemarea ei e în surdină
E spiritul de aur mină,
În viața noastră cea lumească
Ieșind din trup, amar "suspină"
Nevrând ca să ne părăsească
Dar grav e că acum domină
Doar "sărăcia" sufletească.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În mijlocul oceanului pe vreme de război
Fragila splendoare de pe-obrajii senzuali ai mării,
Fața lunii calmă,-învelită-n argint și-n cositor,
Fac din această navă un loc de vis, fermecător,
Plin de poezie, descântat de vrăjile-înserării.
Chiar acum, momentul e plin de freamăt și de viață,
Înmiresmat de briza serii și-înveselit de clinchet de pocale,
Iar stelele eterne, în goana lor pe-orbite muzicale
Urmăresc, invidioase, o omenire tânără și îndrăzneață.
Și, totuși, în noaptea asta, o mie de mile mai departe,
Apa mării-i colorată, nefiresc, într-un roșu-atroce.
În fața lunii, ca un afront, un nor obscen și gri foarte
Se-înalță de pe nave-aflate sub ploaia obuzelor feroce.
Iar stelele surâd reci, indiferente, de altă lege guvernate,
Peste ape-întinse unde moartea și viața curg amestecate!
[...] Citește tot
poezie de Joyce Kilmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atlantida din suflet
m-am săturat de mărunțișuri și
de lumea machiată cu praful neputinței
în care trăim de ceva vreme
birocrația sufocă până
la sinucidere
mă uit peste umăr și văd
același infern
violuri
beții
droguri
accidente și morți
teroare
sclavie
umilință
incompetență
sfidare
incompatibilitate
neputință
ură
aroganță și invidie
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invidia
Motto:
"Invidia-i o răutate
Ce te încearcă uneori,
Când n-ai control de calitate
Asupra propriei valori."
Invidia
Cunosc invidioși o mie
Care de care mai "curat",
Deontologi în ale vieții
Cu fiere-n sângele stricat.
Invidia-i o răutate,
E sâmbure de nebunie,
E neputință, lașitate,
E-a spânzuratului frânghie...
Invidia e cea ce strică
La om întreaga-i existență
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (21 noiembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi invidia muzele care plâng
Muze dănțuitoare sunt oriunde
dar mai multe sunt în codrii României.
Ridică ochii la cer, le vei vedea,
le vei atinge cu sufletul pur.
Ai simțit mirosul brazilor
după care eu am tânjit o viață?
Ai auzit ciripitul privighetorilor de dimineață?
Ce dulce fior! Un izvor
șipotind printre pietre, cu dor
sub soare blând licărind.
Nimic mai sfânt.
Armonie pentru spirit,
mângâieri pentru suflet,
o mână de țărână să mai simt.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cândva lumea era perfectă
Cândva lumea era perfectă,
Iar noi convinși că așa va fi mereu.
Eram fericiți în acea lume,
Apoi ranchiuna a început să bombăne-n mintea pământească.
Apoi a apărut, grăbită, Îndoiala cu capul ei de spini.
Și-ndată ce Îndoiala a rupt plasa
Tot felul de gânduri drăcești
Au sărit dincoace prin ea
Am distrus lumea care ne-a fost dată
Pentru iluminarea noastră, pentru viață
Pietrele geloziei, pietrele
Fricii, ale lăcomiei, ale invidiei și-ale urii
Au stins lumina.
N-a fost nimeni fără o piatră-n mâna lui sau a ei.
Ne-ntorsesem acolo,
Exact în locul de unde-am plecat.
Ne izbeam unul de altul
În întuneric.
Și nu mai aveam un loc în care să trăim, de vreme ce n-am știut
[...] Citește tot
poezie de Joy Harjo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avantaj
E-un mare avantaj să ai o vârstă
Să zicem, peste 40 de ani,
Și ai trăit o tinerețe fără bani,
Facebook ori Instagram. Ce viață tristă...
Eram în cercul nostru de amici
Mai conectați la realitate, sociabili,
Mai săritori, lucizi și amiabili,
Și mai puțin invidioși ori cinici...
Nu sunt dovezi că am făcut prostii,
Acum, cu internetul, viața noastră
Pozată 4D cu o măiastră
Cameră de smartphone... ești tare, știi?!
Stăm pe Facebook cu nudu' la vedere
Și ignorăm orice fel de cântare
Expuși, bucăți de carne-n galantare,
Suntem la rotisor, așa "se cere"...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (4 noiembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Donația
Pornind făr'un cap de ață
Omul nostru strânse-o viață
Tot ce dânsul astăzi are
Case, mașini și tractoare,
Obiecte de valoare
Și conturi grase în bănci
Cât să nu trăiești pe sponci,
Zeci de vieți de-amu-nainte
Un nabab cu-alte cuvinte.
Chiar dacă e cocoșat
Multe l-au invidiat,
Însă ele uitând toate
C-a irosit sănătate,
Că e c-un picior în groapă,
Cum i-a zis în târg o țoapă,
Ce l-a dorit de bărbat
Văzându-l așa bogat.
Numai că, moșneagu' nost
Avu minte, nu fu prost,
Și toată averea lui
[...] Citește tot
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comedia artei și a vieții
Nu știu
cum am ajuns iar
pe
câmpul minat al copilăriei
Iarba-i până la genunchi
și
crește în continuare
Cărțile sunt jucăriile mele preferate
Mă joc numai cu tine dragoste
Partidele noastre
durează de-o viață
Așa că înțeleg foarte bine
De ce ura mă invidiază și ea
tot
din copilărie
Însă
nu mă plâng decât în versuri
Dacă se poate
albe În afara foilor pe care scriu
n-am mai văzut zăpadă
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (10 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre invidie și viață, adresa este: