prostie şi înţelepciune

Înţelept

Mă hrănesc doar din himere
Şi dau celui ce nu cere
Mă hrănesc doar cu iluzii
Şi fac prea multe confuzii

Nu am lacăt, cifru, cheie
Nu mă vrea nici o femeie
Sunt un fel de n-ar mai fi
Şi trăiesc fie ce-o fi
De pe-o zi pe altă zi

Nu iubesc, nu sunt iubit
Şi de tot m-am plictisit
Când aştept nimic n-aştept
Şi sunt prost că sunt deştept
De calc strâmb merg foarte drept
Sunt nimic, deci înţelept.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vobiscum (Sonet VII)

pustiul minţii pare mai gol ca niciodată
în vasta-i goliciune mă-nec văzând prostia
şi-n cerul omenirii pătrunde inepţia -
o grea istorisire de patimi încruntată

vestigiul unor clipe trăite-n agonie
este icoana voastră lipită de perete
ce strigă-n urma bolii de foamete şi sete
schimbând înţelepciunea pe-o crasă duşmănie

nebunii parcă astăzi nebuni vor să rămână
în colţuroase urne se strâng incinerate
figuri şi figurine pictate în ţărână

şi palidele pleoape clipesc a sănătate
dar simt cum mă-nfioară din tălpi ca o stăpână
povestea ta de jale rostită pe-nserate

sonet de Ionuţ Popa (26 februarie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci [Trees]

Nu cred că voi vedea în veac
Poem frumos ca un copac.

Copac ce suge înţelept
Din pământescul dulce piept;

Copac spre Dumnezeu privind,
Cu ramurile proslăvind;

Copac purtând vara uşor,
Prin frunze, cuiburi de prihor;

Pe care cade şi zăpadă
Şi picături de ploi grămadă.

Poemele de proşti se fac,
Doar Dumnezeu face-un copac.

poezie de Joyce Kilmer, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Fotografie retuşată
în alb şi negru, fără gri...
Realitate răsturnată
de soare... cu intemperii.

Negaţie prin afirmare
de calitate în eşec...
Excepţiile în tipare,
înţelepciunea în zevzec;

iubirea urii,
sexu-n solo,
castu-aventurii...
soţu-n gigolo,

chinu-n plăcere
visu-n dezastru,
pelin de miere,
prostul drept astru...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foi de foi

Foaie verde, libelule
Sar în hoarde cu surate
Să te roadă şi pătule
Să rămână goale toate,
Fără grâu pentru covrigi
Şi porumb de floricele...
Ciocălăi pe foc să frigi
Şi pănuş pentru pingele.

Foaie veştedă, înţeleaptă
Dăte-n colţi la furci
Ce-adună strâmba dreaptă
Să te încurci,
Să nu-ţi mai găseşti odihnă.
Pământ să fii, un gunoi,
Să-i îngraşi pe-alţii în tihnă;
Ruminante vaci şi boi!

Foaie albă, răbdătoare
De atâtea inepţii

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul lui Juan

Când frumuseţea piere şi trece în uitare
Nu-mi pare rău, căci asta e doar o constatare.
Când dragostea fragilă ca scoica se sfărâmă
Eu nu păstrez dintr-însa nici măcar o fărâmă.
Niciun bărbat prieten n-a fost ca să nu ştie
Că dragostea nu ţine, aşa, o veşnicie.
Nicio iubită ştiu că nu s-a amăgit
Să nu-şi dea seama că iubirea s-a sfârşit.
Cei înţelepţi au dubii, dar prostul crede tot
Şi-atuncea cine cade-n al dragostei complot?

poezie de Louise Bogan, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh...

Oh, naţiune, îmi plâng sfârşit de voi!
Chiar aşa rău cu toţii am ajuns,
Ca toţi -nenorociţi, lichele, proştii, boi-
Să ne conducă-n mâine... popor neajuns?

Ce e cu neamul, zis demult, al meu,
Cel ce-n istorii aveam şi acuma-l pierd,
De am blestem de atât suportat greu,
Tot nesfârşit, s-ajung să nu-l mai cred?!

Unde s-au dus bun-simţ, onoare, crez,
Ce-ar fi numai covorul paşilor eterni,
Doar să mă încalţ în rituri, să urmez
Să fiu eu dacul primilor moderni...

O fi fost bob sămânţa de altădată,
Să crească pir şi volbură de oameni,
Mă înţelenind de spuza deşănţată,
Ce o arunc... şi-mi spune că sunt seameni?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caută singur soluţii

Când dai în viaţă de-un necaz
să nu stai în loc ca prostul.
Nu-ţi curgă lacrimi pe obraz
precum boceşte baba mortul.
Nu căuta doar vinovaţi,
ci, caută singur soluţii.
Dreptate tuturor să-împarţi
prin a tale contribuţii.
De-abia atunci se poate spune
că eşti un om foarte capabil.
Că eşti dotat cu înţelepciune,
pentru ce faci, eşti responsabil.
De lumea întreagă respectat,
considerat că ai valoare,
Rămâi cu sufletul curat,
că ce-i cutat, nicicând nu moare.

poezie de Dumitru Delcă (27 octombrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecata

Când judecata nu e dreaptă
E semn... că-i fără judecată;
Cum proasta, nu e înţeleaptă,
Fecioara nu-i... o desfrânată!...

Când orice probă-i ignorată
Şi adevăr răstălmăcit;
Ori judecata e ingrată,
Ori cine-o face, pervertit!...

Când cel ce judecă nu simte
Că rău făcut fără de vină
E precum capul fără minte
Şi bec aprins, fără lumină...

... Aşa e "dreptul", râs în barbă
Cu uşa-nchisă... luată clanţă;
Justiţia pe-ascuns e oarbă,
Cu greutăţi... fără balanţă!!!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce

De ce, e omul astăzi neputincios şi surd
Trăindu-şi ani daţi în neguri şi absurd?
De ce, e orb în suflet şi fără de simţire
Pierzând adesea calea şi sfânta sa menire?
De ce, e omul nostru nechibzuit şi prost
Nu vede decât banul, averi fără de rost?
De ce, se-nveşmântează în lungă nepăsare
Pierzându-şi mântuirea şi zborul către soare?
De ce, omu-i de gheaţă şi în trăire mut
La geamătul de frate în negură pierdut?
De ce, nu are un crez, voinţă înzecită
Să dăruiască-n jur iubire-n cer sfinţită?
De ce, e omul crud călcând pe oseminte,
Puterea şi mărirea e tot ce are-n minte?
Hălăduieşte-n viaţă, nebun, debusolat
Neştiind că toate astea în van le-a adunat.
În ceasul cel din urmă să fim mai înţelepţi,
Cu suflete curate şi-n cugete mai drepţi,
Numai prin rugă aprinsă vom fi învingători,
Mergând pe drumul vieţii, miloşi şi iertători.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!