Poezii despre râs și suflet, pagina 2
Mai cade o stea...
Mai cade o stea și mă ninge,
Se-ngroapă puterea de-a râde,
Se spulberă-n norul de sânge
Istorii perfide și hâde.
Mă-arunc printre roua de piatră
În strigăt de-acvilă și lance,
Din neguri, un vuiet mai latră
Pe serbede timpuri dușmance.
Ca gândul ce-n valsuri se frânge,
Sau drumuri se-nnoadă în ură,
În suflete negre și ciunge,
Pe "treizeci de-arginți", îl vândură.
Nimic nu mai e ca-nainte,
E iarnă în mine, tăioasă,
Zăpada înghite cuvinte,
Și doamna-i venită, și-o coasă...
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a-nseninat
S-a-nseninat și iată
ce splendid asfințit,
când inima deodată
râzând a-nmugurit.
O tandră adiere
în suflet mi-a pătruns
și tristele-i unghere
cu chiot i-au răspuns.
Ce binecuvântare
a-ncins ființa mea
că dintr-odată-îmi pare
că m-am născut abia.
Destinul meu tresaltă,
surâde încântat
că în sfârșit de-o altă
lumină-s sărutat.
[...] Citește tot
poezie de Anatol Covali (6 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei file
Sărmana filă-n care aștern
A gândului comoară
Nu știi câte dureri se cern
Când vin spre tine iară.
Ca lumea, rece mă privești
Mă vezi surâzătoare
Dar rana cum s-o potolești
Când inima te doare?
Sunt rele care nu se scriu
Și nu se spun în șoapte,
În ele chinu-i tot mai viu
Și sufletul e-o noapte.
Poți să mă plângi hârtie deci
Că muta mărturie;
Ce grea amărăciune
Să râzi, când plânsu-nvie!
poezie celebră de Iulia Hasdeu (februarie 1886)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara din sufletul meu
Mă îmbăt cu miros de liliac
În aburul clipelor petrecute cu tine.
Renasc și înfloresc precum o lalea
Sub sărutul razelor unui soare,
Care e veșnic fericit.
Tac și-mi privesc inima ce râde poznașă.
Te sărut aievea în imaginația mea,
Tu-mi răspunzi duios în imaginația ta,
Contopindu-ne-n realitatea de-acum.
Plutesc pe un nor al beatitudinii,
Întreaga-mi ființă înalță imnul iubirii,
Iubirea unei primăveri târzii,
Dar înmugurită timpuriu.
București, 9 aprilie 2014
Din volumul "Iubirea, în toate formele ei".
poezie de Elena Irina Spilcă din Iubirea, în toate formele ei, Capitolul 1. Iubirea, în toate formele ei (9 aprilie 2014)
Adăugat de Elena Irina Spilcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul fals al ploii
Ce ploaie, ce ploaie urâtă!
Ce vânt s-a pornit pe sub nori!
Ce vreme, ce vreme-amărâtă!
Ce... nu ești când, încă, mă dori!
Mai vino, mai vino prin ploaie,
Nu am nici umbrelă prin gând,
Să facem, să facem o baie
Sub norii ce-aleargă, plângând.
Să râdem, să râdem pe rupte
De norii schimbați în poteci
De ape, de apele supte
n canale ca locuri de veci.
Mai uită, în suflet, de lupte,
Și ploaie, și vânt... până pleci!
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Moartea
ia pulsul
ia râsul și plânsul
ia inima
îți lasă
numai ochii deschiși
să nu se zdrobească sufletul
de căprui
de-albăstrui
de verzui
de zidul de-oțel al pleoapei
când va să te iasă
... o doamnă...
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flăcări comunicante
Plin de flăcări ca un râu
ce se varsă într-o rană
durerea îmi pune frâu
sufletul de-o ia la goană
Priponit de-această rană
plâng că tot nu am ce face
scriu cu inima că-i pană
tăcerii s-o lase-n pace
Râd că nu mai am ce face
durerii să-i pună frâu
Dumnezeu în cer se coace
suflet ca un spic de grâu
Foc din cer parcă revarsă
peste inima mea arsă
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (12 iulie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să îmbrățișăm...
Să îmbrățișăm un om
Cunoscut întâmplător...
Să strângem in brațe apăsat
Orice suflet supărat.
Să îmbrățișăm in miez de seară
Să dansăm desculți în iarbă...
Hai să avem doar bucurii
În suflete de copii.
Să cântăm, să râdem tare,
Să ne bucurăm de-o floare...
Să valsăm prin amintiri pictate,
Să împletim flori colorate.
Să uităm de răutate
Și de vechile păcate,
Să îmbrățișăm cu duioșie
Oameni conturați în gingășie.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin arbori râde toamna
Iubito, ne așteaptă cetăți de neon
Te-aud plângând adeseori prin veac,
Eu nu sunt vinovat că pe țărmul acesta
A murit o mare de păsări.
Trăsura e la scară cu aceiași cai de cretă,
Prin arbori râde toamna cu glas medieval
Ne-a îmbrăcat cu iarbă o mână violetă
Și-a desenat în noi un suflet de copil.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
18 octombrie 1984
În tine primăvara nu e rană
prin tine și durerea-i primăvară
dulce Mihaelă veselă Diană
râzi ca timpul să nu doară
Surâsul încolțește în privire
o lacrimă în vis tresare
copilă-a nopții de iubire
întoarce-ți sufletul spre soare
poezie de Costel Zăgan din Strict familiale (18 octombrie 1986)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre râs și suflet, adresa este: