artă şi poezie

Iarna poeţilor

Iarna va ninge tempestiv
Cu fulgi de cuvinte,
Va posta chiciură de idei
Şi promoroacă de doruri,
Apoi nămeţi de gânduri
Şi troiene de versuri
În total peste orizonturi
Poeme de un alb strălucitor
Iată cum iarna dibace
Cu forţă şi vibrato
Produce opere de artă
În lungi convoaie.

poezie de David Boia (15 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimele patru versuri m-au pus pe gânduri. Că iarna e cam frigidă o ştim cu toţii. Nu ştiam însă că [...] | Citeşte tot comentariul

Artă poetică

Ploaia şi
deodată stelele
s-au revărsat în afara cerului,
peste lume.
Unele s-au aşezat
aici în marginea albă a paginii
şi aşteaptă să se nască poemul
în camera tăcută cu pian,
sau pe strada îngustă a vechiului oraş.
Adun câteva sentimente,
le aşez pe hârtie,
modelând cu grijă literele, cuvintele.
Îmi scot din piept inima
şi le încălzesc la flacăra ei.
Întinde mâna,
poţi să o atingi, să o săruţi...
Ai grijă să o aşezi la loc.
Din ea ies visele mele
ca nişte păsări
care fac autostopul

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi artist

De-aş fi artist
Eu ţi-aş descri
A tale mândre gesturi -
Din al meu dor
Ar mai pieri
Când te-aş ceti
In versuri....

Ca pictor
Eu te-aş picta -
mi-ai fi icoană-n viaţă;
din al meu dor
aş mai uita
când te-aş privi
în faţă...

ca muzicant
eu ti-aţ şopti
cu flaut
sau cu struna

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă poetică

Ia
mai
du-te

lume

Eu
tot
mă
voi
sinucide

Deschizând
următorul
capitol

Al
literaturii
române

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce

că e din balş că
a studiat la craiova
că e
blondă şi puţin foarte trecută
prin falş
e stăpânită de formele ei
prea frumoase (aproape de kitsch)
şi e
o mare poetă
a banatului sudic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era frumos

Să citeşti versuri la masă
Sau oriunde în atelierul artistului.
Cel mai important lucru, pentru a ajunge
La gradul corespunzător.

Cu o cană de vin în mână,
Aşa e mai elegant,
Cu capul ridicat trufaş
Să te concentrezi cu o privire dirijată
Deasupra a tot şi a tuturor,
Să citeşti vesel-amar
Despre o dragoste nefericită,
Despre viaţa ta
Care chiar în acest moment
Pare a fi o jucărie
În mâinile mulţimii.

Să prinzi privirile uimite
Ale artiştilor şi poeţilor pe jumătate beţi
Şi să fii cea mai trează dintre cei treji,

[...] Citeşte tot

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticilor mei

Caut în lumea voastră claritate,
Dar nu o văd. Nu ştiu când a apus.
Văd doar banalitatea, căci e sus, —
Cum vă umbreşte har şi demnitate.

Aceste lumi virtuale v-au sedus
Şi v-au privat, nu doar de libertate,
Ci şi de ale minţii nestemate,
Iar sufletul, e cu atât mai dus.

Ce-ar zice Eminescu despre voi,
De v-ar citi schiloadele poeme?
Sub preşul artei voastre-i doar gunoi.

Aud lipsa trăirii-n vers cum geme.
Vă vreţi clasici a fi? Nu mai fiţi noi!
Frumosul se trăieşte, nu se "screme".

sonet de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

În visul meu te văd pe îndelete,
O... tu femeie cu miros de violete
Artiştii te-au sculptat în siluete.
În visul meu te văd pe îndelete,
Câţi nu ţi-au scris de ani şi ani, poeme, sute
Tu eşti şi muza şi ispita pe gazete.
În visul meu te văd pe îndelete
O... tu femeie cu miros de violete...

poezie de Monica Trif (1 mai 2008)
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte artiştilor!

dacă faci o expoziţie de pictură
de ce nu scrii tot atunci nişte versuri
cu limba tăiată
de ce chemi armata săltării e
ului tău pe cul
mile prăbuşirii din rame subţiri
a tuşelor îngroşate?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În Lumina Ta, am învăţat să iubesc,
în Frumuseţea Ta, să scriu poezii.
Dansezi în pieptul meu,
acolo unde nimeni nu te poate vedea,
dar uneori, eu Te văd,
şi acea Lumină devine această artă.

poezie de Rumi
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!