Poezii despre greșeli și suflet, pagina 3
Fă-mă, Doamne, bine, Doamne!
Caut cerul cu privirea,
Se ascunde după nori
Dincolo de ei iubirea,
Cântă-n sunet de viori
Doar o simt, știu unde este,
Mi-a-nflorit zâmbet pe față,
Nu e filă de poveste,
Ci o altă dimineață
O voi aștepta cu lacrimi
Care-mi vor spăla păcatul,
Mă vor dezlega de patimi
Și-mi vor alina oftatul
Cât de orbi putem fi Doamne!
Cât de orb am fost chiar eu,
Am iubit ceva ce-adoarme
Sufletul când îi e greu
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Îmi pare rău
Îmi plânge inima în piept
Și sufletu-mi suspină,
Căci m-ai iubit...
Dar nu te-am vrut,
Și sunt atât de vină.
Că n-am simțit suflarea Ta
Și inima cum bate.
N-am chibzuit
Că apoi, cândva,
V-oi regreta prin fapte.
Îmi pare rău,
N-am vrut să aud,
Chemarea sinceră din suflet,
N-am prețuit iubirea Ta,
Curată, ca și lacrimile multe.
Mă ierți, te rog,
Căci am greșit,
[...] Citește tot
poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plătind altora
Casante ne sunt sufletele...
La prima greutate se sparg
In vitraliu cu sunet șarg,
Culese prea vamp de iele.
Lipit apoi cu lacrimile..
Uscat în hublou de sare
Topit iar în frământare,
Când apunem pleoapele.
Refuzând orbiți soarele
Plătind altora greșelile
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Restauratorul de erori
Ce parte din mine are nevoie de acest text?
toate
mai ales copilul
copilul din mine
canibal și necrofag
ce se hrănește cu iluzii
și amintiri adânc îngropate
cu bucăți din speranțele resuscitate
dar...
erorile...
erorile nu îi plac
sârguincios le restaurez
le rememorez în fiecare zi
le țin într-un muzeu
talisman atârnat de gâtul sufletului
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegia a doua, Getica (lui Vasile Pârvan)
În fiecare scorbură era așezat un zeu.
Dacă se crăpa o piatră, repede era adus
și pus acolo un zeu.
Era de ajuns să se rupă un pod,
ca să se așeze în locul gol un zeu,
ori, pe șosele s-apară în asfalt o groapă,
ca să se așeze în ea un zeu.
O, nu te tăia la mână sau la picior,
din greșeală sau dinadins.
De îndată vor pune în rană un zeu,
ca peste tot, ca pretutindeni,
vor așeza acolo un zeu
ca să ne-nchinăm lui, pentru că el
apără tot ceea ce se desparte de sine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din 11 elegii (1966)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina stelelor
Ating lumina, ating stelele și luna
Ating viața și mă voi adânci în suferința unui vultur
Zbor spre alte stații de lumină
Cu gândul meu mă risipesc și mor
Mor în fiecare zi și renăsc crezând că m-am născut întâia oară
Greșesc și visez ca un om în deplinătatea mulțumirii sufletești
Am doar un an sau poate doi să sper că ninge
Și la noi în suflet cu iubire.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, copile drag
De ziua ta, Copilul Meu,
Mă rog la Bunul Dumnezeu,
Să-ți dea tot binele din lume
Și-n minte numai gânduri bune.
Noroc, iubire, sănătate,
În viață tu să ai de toate.
Să ai în suflet numai soare
Și-n viață veșnic sărbătoare.
S-ai parte doar de fericire,
Și multă, multă implinire.
Chiar dacă nu sunt lângă tine
Aș vrea să știu că-ți este bine
Și când ți-i greu sau nu ți-i bine,
Să știi că-s mereu lângă tine
Cu gândul și cu inima
Te rog să crezi, copila mea.
Iar dacă ți-am greșit vreodată,
Te rog mă iartă, dragă fată.
C-așa-i în viață, toți greșim
Când nici nu ne închipuim.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (1 iunie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perfecțiune?
Vreau să fiu perfect în toate,
Dar apoi stau și gândesc,
Oare îmi voi da dreptate
Dacă, poate, mai greșesc?
Este ea, perfecțiunea,
Chiar ceva ce îmi doresc?
Îmi șoptește rațiunea
Să mai stau să mă gândesc.
Ar fi bine bun la toate?
Mă ajută cu ceva?
O ascult, îi dau dreptate,
M-am pierdut pe undeva...
Pot fi geniu, pot fi suflet,
Sau iubire... sau nimic,
Pot fi versuri, pot fi cântec,
Pot fi tot... sau doar un pic.
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi cer iertare
Îmi cer iertare! Știi cât mi-e de greu...
Doar tu știi jugul sufletului meu,
Tu știi, nu poți uita, cât țin la tine.
Oh, am greșit! Îmi e așa rușine!
Din mine (asta simt), s-a rupt ceva,
Plâng și mă-ntreb dacă mă poți ierta.
Ai fi putut greși în locul meu,
Atunci te-aș fi iertat desigur, eu.
Ce boală-amară sărăcia, da!
Nu-i nici iubire, viața este grea...
Nici sănătate nu-i... Ar fi păcat
Să ni se dea sentința: "VINOVAT"
Orbiți în suflet, veșnic în exil,
Nici noi pe noi, normali nu ne simțim...
Aceeași sunt... Și iată,-mi cer iertare!
N-aș suporta o nouă exilare.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trup și... suflet
În viața noastră trecătoare,
Cu gândul mai păcătuim,
Ba și cu fapta des greșim,
Cum "șanse" are fiecare
Pedeapsa amenințătoare,
Ne face să ne mai strunim
Cer popii să ne spovedim,
Să luăm măsuri suplimentare
Și-astfel, se căina Gigel,
O pocăință cât un plai,
Plăcerea o simțea în el,
Cu gând de-ascet, lipsit de grai,
Era cu trupul în bordel
Și sufletul tânjind spre rai...
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre greșeli și suflet, adresa este: