Poezii despre insule, pagina 3
Insula de porțelan
Spuma valurilor
mângâia insula de porțelan
ca un cântec de iubire
Privirile muritorilor
ațintite dintotdeauna
spre țărmurile insulei de porțelan
la care nu ajunsese nimeni
Cei care reușeau
să se înfrângă pe sine
și să treacă dincolo de linia orizontului
pentru a o privi din apropiere
erau condamnați
să o viseze
în fiecare noapte
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă ea
Totul e nou, nou lângă ea.
Plăpândă e ca anemona;
e cuibul, Graziella mea,
îmi e vioara de Cremona.
Mi-e Ingres sau Manet. Întâi
opal și cantilenă-ntreagă.
E cartea mea de căpătâi
la pagina care mi-e dragă.
Albastru-mi lac helvet, Constanță,
o simt ca insula Capri.
Sunt victimă de circumstanță
și nu-nțeleg ce mă găsi...
poezie clasică de Paul Neuhuys din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ea trecu pe lângă mine...
când ea trecu pe lângă mine cu pași repezi
m-atinse cu poala rochiei, ușoară
din neștiuta insulă a unei inimi
răzbi un suflu cald de primăvară
o fâlfâire și-atingere de-aripă
mă netezi și dispăru-ntr-o clipă
ca o petală fragedă de floare
ce-o rupe și-o învolbură o boare.
căzu pe inimă-mi ca un suspin
al șoldului în foșnet lin
și ca o șoaptă moale
a inimii sale.
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Un fluviu calm aș vrea să fiu,
Un fluviu calm cu ape line,
Să ningă luna peste mine
În clare nopți, argintu-i viu.
Și tu, o insulă să fii,
O insulă de roze pale
Să zboare-adeseori petale
Pe linul undei aurii.
O insulă de flori și șoapte
Muiate-n aer de amurg...
Și eu, în jurul tău să curg,
Mângâietor ca și o noapte.
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Siesta
unui animal insular
singular din madagascar
cu blana crem și botul turcoaz
culegătorii
de culoare cățărați în copaci în ultimul timp
clar îi bruiază siesta și clar
îi par niște monștri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o stâncă
O zi de iarnă
Într-o lună adâncă și întunecată de decembrie;
Singur,
Privind jos de la fereastra mea străzile
Pe care a căzut un covor proaspăt de zăpadă.
Sunt o stâncă,
Sunt o insulă
cântec interpretat de Simon & Garfunkel, versuri de Paul Simon, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radiografie
Totul se vedea înlăuntrul lui distinct,
precum a-i privi din câmpie spre munți,
imediat după ploaie:
anii aveau înfățișarea unor arhipelaguri pestrițe
împrăștiate de vânturi potrivnice,
zilele, conturul unor meteoriți în miniatură
căzuți pe maidane insalubre;
orele nu depășeau mărimea locului de popas
pentru câteva vocale privilegiate;
secundele ocupau obscura suprafață
a unui punct final.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Picătura de iubire
Iubirea mea, ți-am pregătit un dar,
O jumătate de nemărginire
Și zorile crăiese albe-mi par,
Cântând în picătura de iubire.
Ai vrea să fim pe-o insulă pustie,
Tăcuți îmbrățișați în nemurire,
Doi muritori stropiți cu apă vie,
Doar noi și picătura de iubire.
Iubirea mea, nici timpul nu ne știe,
Vezi? Nu există nicio amintire,
Tu ia-mă-n brațe pentru veșnicie
Sau pentru-o picătură de iubire.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de cuvinte
am legat un țărm de ultima furtună
am legat picăturile de ploaie de jur-împrejurul insulei
la mijloc am prins cel mai înalt val
și-am făcut un cort viu pescarului meu
de-acum știu că
liniștea e singură
așa cum iubirea mă plimbă prin eu-l și prin tu-ul
acestei depărtări din suflet
de-acum știu să
citesc anotimpuri care mă leagă și dezleagă
într-un șotron configurat în trifoiul plin cu rouă
de-acum știu și
merg același pas pe loc
într-o suire nemuritoare
cu pescarul bătrân și insula mea verde
de-acum știu că
[...] Citește tot
poezie de Dorina Șișu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acostând la crepuscul în districtul Yuyi
Strângând velele lângă orașul Huai,
Folosesc drept port un golfuleț
Unde briza abia trezită urmărește cu biciul valurile.
Soarele scapătă spre apus, alunecând în amurg.
Oamenii se-întorc acasă. Lumina se stinge pe vârful muntelui.
Gâștele sălbatice se lasă-n zbor pe o insulă cu buruieni albe.
... La miezul nopții mă gândesc la poarta unui oraș din nord
Și ascult cum un clopot bate-între mine și moarte.
poezie de Wei Yingwu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre insule? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre insule, adresa este: