Poezii despre nori și visare, pagina 3
Iubirile sunt căi ferate
Iubirile sunt căi ferate
accelerând spre orizont,
în gările de veri uitate
tăcerea-nchide timpul bont
În visul pietrelor de rouă
coboară fluturul ce-a fost
omida devorând în ouă
cuvântul scos din adăpost
Pe malul trupului, fecundă,
femeia-stup visează ploi,
acarii apelor, la pândă
surâd uscat din norii goi
Sfinți răstigniți în calendare
așteaptă trupuri de copil
dar Dumnezeu, în postul mare
se pregătește de exil.
poezie de Radu Ștefănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflexii
În inima naturii, răsfățul să îți fie,
de vrei pe lumea asta
iubirea divină să o simți,
doar ea, poate alinta pe brațele-i caline,
ce ochii tăi râvnesc,
ce trupul tău visa,
așa, cum nimeni, niciodată,
acest verde răsfăț
sub cerul însorit sau înnorat,
nu poate să ți-l dea.
poezie de Valeria Mahok (12 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis pierdut...
Traiesc clipe ratacite
In noptile nedormite
Unde visele, de tine bantuite
Mi se par clipe, din rai rapite...
Unde inima mea insangerata
De lacrimi inundata,
In tacere inecata,
Ar vrea sa zboare, macar o data
Sper inima ta indepartată,
Sa zburam printre nori
Si sa-ti spun de o mie de ori
Cel mai important vers:
Te iubesc...
poezie de Manuel Gabriel Danca (23 februarie 2009)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Am trecut peste un pod
Trăiesc singur sub stânci semețe
în înălțime vârtej de nori
în baracă lumină difuză
dar în mintea mea e liniște
am trecut în vis printr-o poartă de aur
spiritul meu a revenit acasă
am trecut peste un pod de piatră
am lăsat în urmă tot ce mă împovăra
polonicul meu pe o creangă pic poc
poezie de Hanshan, secolul al IX-lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salvador Dali (6)
"Ai de gând
sau nu
să-ți mănânci
supa,
ciudatule, nenorocit
negustor de nori?"
a țipat
Jeanne Duval,
pocnindu-l, cum stătea
visător
la fereastră,
pe Baudelaire,
drept în spinare.
Baudelaire s-a speriat,
apoi a râs
până n-a mai putut,
fluturându-și lingura
prin aer
ca o baghetă,
transformând camera
[...] Citește tot
poezie clasică de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul margaretelor visâtoare
Margaretele visează Feți-Frumoși
În somnul dulce decuseară,
Pe geana ochilor sticloși,
Roua serii în picuri se presară...
În asfințitul cald, sub norii groși,
Tulpina lor e moale ca o ceară...
Margaretele visează Feți-Frumoși
În somnul dulce decuseară...
Soarele în dimineți sub chiparoși,
Răsare și visul îl destramă,
Le sărută dulce ochii mătăsoși
Și toate florile Naturii... Mamă.
Margaretele visează Feți-Frumoși...
rondel de Ioan Friciu (11 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pleca
M-am inaltat mai sus de nori,
... sa fiu doar eu pentru o noapte,
Faci tu ce faci si te strecori
In mintea mea si-i ora sapte.
Am zis ca singur va fi bine,
Cumva te invinovatesc,
N-am mai vorbit de-un an cu tine,
Si totusi inca te iubesc.
In vis ma joc cu amintirea,
Inca iti simt mainile reci,
Te-ntorci si retraim iubirea,
Te rog din suflet sa nu pleci...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meteo... sentimental
Visele în prag de rouă,
Prin lucirile de seară,
Se alintă și-ncă plouă,
Uitând lunii să mai ceară
Norii, destrămați în gânduri
Ori robiți într-o clipită
Și-ale stelelor rotunduri
Zac în taina risipită.
Nu e loc de-a mai pătrunde,
Iar clepsidra răstignită
Și-a-necat nisipu-n unde,
Ca o pasăre rănită.
Ruginită sau căruntă,
Vremea-i tot mai schimbătoare,
Sfidătoare, ne înfruntă,
Ce ne facem cu ea, oare?
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visând
Se-aud cum frunze bat în geam
Și vântul geme-ntruna
E visul meu pe-un vârf de ram,
Și glasul meu e luna.
Cum norii grei se-adună-n vânt
Și râul bate-n piatră,
Natura-ntr-un singur cuvânt
Cheamă lumea toată.
poezie de Cristina Ganea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Număr scânteile din stele
Noaptea coboară în valuri
Pe așternut de petale,
Șoapte izbite de maluri
Sărutul buzelor tale.
Lungă, privirea se-apleacă
Peste parfumul din piele,
Tremurul vocii mă-neacă,
Număr scânteia din stele.
Caut prin nori nemurirea,
Brațul mă strânge cu sete,
Fluier și harpă dau știrea
Unei povești în versete.
Visul ce-apare, se pierde
În zorii iubirii de noi,
Raze de foc să dezmierde
Un timp ce ne-aduce-napoi.
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre nori și visare, adresa este: