Poezii despre nori și visare, pagina 4
Ca Afrodita
Ca Afrodita dulce și suavă,
erai un vis, erai o alinare
cu ochii tăi frumoși și tandri,
tu-mi ești mereu o stea în depărtare.
Numai luceafărul de sus doar știe
eu câte nopți am suferit frenetic;
O, Afrodita visurilor mele,
tu steaua mea din întuneric!
Erai o stea, erai o călăuză -
a unui suflet blestemat
ce s-a topit ca-ntr-o cascadă,
ca norii ce se prăbușesc în neant.
Curând, tu vei uita acele patimi
care au vrut să te înșele
un simplu dor al unei inimi
ce zace-n amintirea unei stele.
poezie de Dănuț Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-o aripă de râs
pe cărări de vise ne-am strâns
eu și cuvintele mele
când pe-o aripă de râs
picuram printre stele
când luna privea printr-o ușă
cu-o sete în ochi fluturând
prin nori transpărând jucăușă
în râuri de ploaie curgând
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sete de vis
Rouă de nu te pot uita
A rămas pe ceașca de cafea
Nori cu ochii tăi
Mă privesc după perdea
Sa intors și marea invers
Cerul sa ingropat
Totul este pe dos
Dubios, sunt ca un liliac atârnat
Orbit de ecouri pierdute
Scorbura dorului mă înghite
Visele mă hrănesc
Cu setea de te doresc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groază plăcută
Din acest vânăt cer ciudat,
"Plin, ca și soarta-ți, de blesteme,
Ce gânduri, om destrăbălat,
Coboară-n tine să te cheme?"
- Iubind tot ce-i întunecat,
Greu de-așezat în loc și vreme,
Eu ca Ovidiu alungat
Din raiul Romei, nu voi geme.
Cer sfâșiat, plin de ruine,
Mândria-mi se-oglindește-n tine!
Ți-s norii dricuri care-n ele
Duc toate visurile mele
Și în lumina-ți prind să joace
Luciri din Iad, și Iadu-mi place.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfozele nopții
În loc de pernă dorm pe-un munte
și mă-nvelesc c-o plapumă de nori
când infinitul nu mă mai ascunde
visez năprasnic și-atunci cobor
Mă învelesc c-o plapumă de nori
mi-e somnul cât istoria de lungă
cu geografia dragostei măsor
eternitatea poate-o să-mi ajungă
Mi-e somnul cât istoria de lungă
când infinitul nu mă mai ascunde
nopții îi bag iar stelele în strungă
în loc de pernă dorm pe-un munte
Și mă-nvelesc c-o plapumă de nori
să-nvăț tabla înmulțirii doar cu flori
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leagăn de nori
Amintirea cerului
salută gândurile antice,
vise și jocuri
rămase în jumătate.
Ochii tăi, care se uită în sus,
ei știu că în curând,
acolo, în acel leagăn de nori,
ceea ce a fost...
ce s-a terminat,
va începe din nou...
poezie de Eugenia Calancea (21 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Estompare
Din ce în ce te stingi, te ștergi
de peste sternul meu, faptura,
dira lucindă și, de melci,
tandra arsură.
Abia te țin într-un cuvânt,
ori în albastrul meu iris,
iarba-ncolțind dintr-un pământ
de somn, de vis.
Dacă-nchid ochiul, te strivesc în pleoape,
dacă respir, te-mping în aer,
neoglindito peste ape
tu, dulce vaer.
Ah, vine norul și mă șterge
cu un burete foarte rece.
Rămân ce-am fost, un tron de rege
din care ai plecat de mult...
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
umbra lunii
s-a așezat pe fruntea cerului
despărțind norii
valurile se zbăteau sălbatic
în strânsoarea vântului
în adâncuri străluceau rădăcinile sufletului
atunci m-am trezit
a visare...
în larg furtună
mă ascundeam în singurătăți
uneori citeam în ochii tăi
cuvântul
despre o lume așezată sub pleoape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ARMURA
M-agăț de clipă, visul
nechează,
noapte-șopârlă,
coadă de rază...
Nori mă ajung,
gri mă străpung,
raza mi-o fură,
unde e, Doamne,
promisa armură?
-În cerul pe care
încerci să-l atingi,
în nourii care
te-nvață să ningi.
poezie de N. Petrescu-Redi din Prin jar și brumă (2017)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locul de la fereastră
când ai prins trenul ce aleargă pe nori
grăbește-te prinde un loc la fereastră
zâmbește respiră adânc
pune-ți ochelarii de vânt
șoptește-ți visele în nourească
ridică-te de pe banchetă dansează
pe nori nu se întâmplă niciun accident
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre nori și visare, adresa este: