Poezii despre arte plastice și sculptură, pagina 4
Începuturi
sculptori ai vremii
au ostenit să cioplească
în piatră statui fără cap
le-au pus pe socluri cu mult mai înalte
decât poate iarba să crească
a venit unul și-a zis așa într-o doară
munții mei par mici comparativ cu alții
și au căzut socluri cu tot cu statui
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buchet...
picături de timp strâng
în mici flori de tristețe
din apusuri iau culori
înrămate în raze de lumină
sculptez pictez și în cuvânt
pun gândurile lumii
culori adun din tot ce este
rază albastră din pământ
primăvară prin semn de roșu
toate pictate pe trepte de cer
galben de pădure cioplit
violet din roz secular
seară portocaliu din corn de lună
toate cu ochi de lumină
buchet adunat
să scalde chipul tău
în câmpuri de lumină
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Galateea
Forma Ta o sculptez cu dalta gândului,
Cu pasiune îți pătrund conturul
Dragostea netezește orice asperitate
Reflexiile luminii acordează culorile
Și cu palmele doar mărunțesc
Grăunțele de aur din piatra mea.
Devii măsura viselor mele
Eu nu te creez tu mereu ai fost
Ideie de frumos creație a binelui.
Veșnică Monadă. Tu ai trezit
Pygmalion-ul adormit din mine.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.Cu ce ne-am ales în viață: șlagărul mafioților din PSD, care pretind că sunt apărătorii săracilor, dar au condamnări penale (Dragnea, Năstase, Constantinescu, Hrebenciuc, Ghiță, Maior, Mazăre, Mitrea, Niță, Rădulescu, Severin, Stancu, Șova, Vâlcov, Voicu ș.a.)
Cu ce ne-am ales în viață,
Noi, cu firea hrăpăreață?
Posturi grase (sinecuri),
Vile, lacuri și păduri,
Bani și aur, multe case,
Plaje, pietre prețioase,
Cu tablouri și sculpturi,
Firme, iahturi și gravuri,
Cu mașini, pământ bogat,
Practic cu tot ce-am furat.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (14 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om simplu
Dac-aș fi un pictor
Știu că zi de zi
Te-aș picta pe tine
Doar în culori vii.
Dac-aș fi un sculptor
Cu mâna sprințară
Ți-aș face statuie
Dintr-o piatră rară.
Dac-aș fi un meșter
Aplecat pe roată
Ți-aș frământa trupul
Ziulica toată.
Dac-aș fi un înger
Coborât din slavă
Ți-aș da nemurirea
Fără de zăbavă.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (13 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
după era ta am rămas gol
sa pictez amintiri roșii
din cuvinte albe
cumva să încerc să mă umplu
de veșnicie și de tine
uneori sculptez din tristețe
numele tău în aortă
iar dumnezeu îmi bate toaca în piept
nu prea mai am cuvinte
nici somnamintiri roșii
dar am învățat să urlu alfa
sângerând sub lună
dacă mă auzi reinventează-mă
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secvență.Viața și Moartea într-o singură clipă
La câteva zile distanță
ninge cu furie
frigul se zvârcolește
sub anotimp
umbre și scâncet de bob
o lumânare ghemuiește liniștea
într-un colț
un copil o strigă pe mama
timpul sculptează pe tristeți
la capăt de anotimp
se odihnește tata
îi fac semn dintr-o lume
în care oamenii
așteaptă apocalipsa
poate sunt singurul
ce așteaptă cu atâta emoție
ziua în care
toate anotimpurile
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soția mea
Acasă-am o soție atâta de frumoasă,
Că ard de nerăbdare să-ajung la ea acasă;
Când sunt de ea departe, pe zei vă pot jura,
Că-aș vrea să-am două aripi, la ea să pot zbura.
Aș vrea să fiu un sculptor, să pot să o sculptez
În marmură de Paros, să imortalizez
Și trupu-i de zeiță, și chipul ei senin,
Privirea-i languroasă, surâsul ei divin.
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (23 ianuarie 1994)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soția mea
Acasă-am o soție atâta de frumoasă,
Că ard de nerăbdare să-ajung la ea acasă;
Când sunt de ea departe, pe zei vă pot jura,
Că-aș vrea să-am două aripi, la ea să pot zbura.
Aș vrea să fiu un sculptor, să pot să o sculptez
În marmură de Paros, să imortalizez
Și trupu-i de zeiță, și chipul ei senin,
Privirea-i languroasă, surâsul ei divin.
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (23 ianuarie 1994)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta este Dumnezeu
când un pictor vede o culoare
cum se scurge dintr-un curcubeu,
pe-a sa pânză tot ce îi apare
e pictat de bunul Dumnezeu.
când spre tristul muzicant adie
note ce-l transformă în Orfeu,
pe a sa sublimă melodie
o compune bunul Dumnezeu.
când un sculptor scoate cu migală
dintr-o stâncă tainicul trofeu,
pe a sa iubire ideală
o sculptează bunul Dumnezeu.
când poetul scrie-o poezie
într-un dor de maxim apogeu,
tot ce se așterne pe hârtie
este scris de bunul Dumnezeu.
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre arte plastice și sculptură, adresa este: