Poezii despre știință și învățătură
poezii despre știință și învățătură.
* * *
Plin de speranțe am pornit și sunt
Cu bani puțini, dar plin de-avânt
Cu greu s-a despărțit de mine muma;
aș vrea să învăț ceva util acuma...
aș vrea să ajung la mare învățătură;
Să cercetez pământul în lung și-n lat;
Precum și cerul înstelat,
științele și tot ce e în natură.
poezie celebră de Goethe din piesa de teatru Faust
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profundă recunoștință
Dumneavoastră, celor care
Ne-ați fost ieri învățători,
Azi în plină sărbătoare
Vă aducem în dar, flori.
Totdeauna se cuvine
Să fim recunoscători,
Fiindcă patru ani de zile,
Ne-ați fost buni îndrumători.
Sunteți valorile care
Alte valori ați creat.
Ani la rând, fără-încetare,
Cu mult tact ne-ați educat.
Cu privirea voastră blândă
Peste noi v-ați aplecat.
Mâna noastră, tremurândă,
Să scrie a învățat.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (2 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mulțumesc, mamă și tată
Muțumesc, mamă și tată,
C-am viața asigurată,
C-am muncit și am de toate,
Cât trăiesc, până la moarte.
M-ați născut și m-ați crescut,
Mi-ați dat tot ce ați avut.
Mi-ați dat știință și sfat bun,
Pot să mă descurc și-n drum.
Știu lumii să dau respect,
M-ați învățat să fiu corect,
Să prețuiesc, să muncesc,
Să păstrez și să trăiesc.
Să-mi conduc viața mea,
De-i ușoară, ori de-i grea,
Că am indicații bune,
Pot să mă descurc în lume.
poezie de Valeria Calma Pleșu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am să...
Am să învăț să ascult
Am să învăț să dăruiesc
Am sa învăț să iubesc
Am sa învăț să trăiesc
Am primit in dar o viață
Să trăiesc pe o planetă minunată
Am primit de asemeni și povață
Că totul are o plată... și răsplată
Precum începe orice poveste
Ne dau de veste
Că a fost o dată
O lume fermecată
Timpuri pierdute demult în trecut
Noi ne-am intrecut
Măsura cu știința
Și conștiința in a noastră ființa
[...] Citește tot
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două feluri de inteligență
Există două feluri de inteligență: una dobândită,
așa cum copilul la școală memorizează fapte și concepte
din cărții și din spusele dascălului,
colectând date din științele tradiționale
și, deopotrivă, din științele moderne.
Cu acest fel de inteligență promovezi în lume.
Ajungi în poziții mai înalte sau inferioare altor oameni,
conform cu abilitatea ta în a reține și folosi
informații. Tu călătorești cu aceast bagaj de cunoștințe
înlăuntrul și în afara câmpurilor cunoașterii, strângând mereu
mai multe însemnări pe foițele memoriei.
Dar mai există un alt fel de înscris, unul
deja gata completat, aflat în păstrare înlăuntrul tău.
O primăvară revărsându-se din propriul ei preplin. O prospețime
în interiorul pieptului tău. Această inteligență este diferită
și nu se îngălbenește niciodată, nici nu scade. Ea este fluidă
și nu se deplasează din afară către interior
prin conductele învățăturii artificiale.
[...] Citește tot
poezie celebră de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tennessee Claflin Shope
În oraș, eram unul din stocul celor luați în râs
Mai ales de oamenii de bun simț, după cum își ziceau ei
Dar și de cei învățați, ca preotul Peet, care citea în limba greacă
La fel de cursiv ca în limba engleză.
Și asta pentru că în loc să vorbesc despre piața liberă
Ori să predic despre o formă sau alta de baptism,
În loc să cred că eficiența unei acțiuni
Este legată de faptul că cineva îți iese în cale cu o găleată plină
Sau că ai ridicat cuiele găsite pe drum în maniera corectă,
Sau că ai privit la luna nouă peste umărul drept,
Sau că reumatismul se poate vindeca folosind sticlă albastră,
Eu am crezut în independența și salvgardarea propriului spirit.
Înainte chiar ca Mary Baker G. Eddy
Să fi început ceea ce ea a numit știință, Biserica lui Christos-Scientistă,
Eu îmi luasem masteratul în "Bhagavad Gita";
Îmi vindecasem sufletul
Înainte ca Mary să se fi apucat de vindecat trupuri pe calea sufletului
Pace tuturor lumilor!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu ești ceea ce ne imaginăm
Doamne,
Ești bănuit că manipulezi oamenii
prin constrângerea și frica de infern:
Tu nu îi atragi decât prin iubire.
Ești bănuit de complicitate
La moartea ființelor dragi:
Tu nu ai conivență decât cu viața lor.
Se spune că ești meschin și scotocitor de conștiință:
mediocritățile noastre nu mobilizează decât tandrețea ta.
Se crede că ai fi inamic al bucuriei:
Tu îi ești sursa.
Ești incriminat de a fi opiumul oprimaților:
Tu ești însuflețitorul atâtor mișcări de eliberare...
Se crede că ai fi contrariat și gelos
[...] Citește tot
poezie de Stan Rougier
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Filozofie părintească...
Mi-e atât de dor, de tata!
Și de adepții lui cei geniali...
Când sfaturi îmi dădeau pe îndelete,
Să-mi creioneze viitorul ideal.
El, tata, scriitor voia să ajungă,
Ca să deștepte lumea în jurul lui
Și știința lui cu toți neștiutorii s-o împartă;
Dar soarta capricioasă altfel a ales,
Când gândurile lui strigau, Progres!
Poate era prea mic în univers...
Mare, sigur este, pentru a lui fată.
- Prea bun, prea prost și prea cinstit
Sunt și am fost, îmi spunea tata,
Cu cine nici nu trebuia luat în seamă,
S-a profitat de bunătatea mea,
Și am răbdat ca Iov, în viața asta,
Cui am greșit? Naiv se întreba,
Căci am plătit dublu și-ndesat orice nimic,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (20 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul
O genetică greșeală...
Nu prea e mare scofală!
Căci, de la un timp încoace,
Maimuța în pomi nu mai zace...
Ea a coborât din copac,
Pentru a face azi: "PAC! PAC!"
Și fiind coborât din pom,
Pe dată s-a denumit... OM.
Din maimuțe a evoluat,
Fiind foarte înzestrat,
Iar de ele s-a desprins,
Fiind cu munca deprins;
Munca și învățătura,
Ce i-au definit făptura.
Și-ntr-un timp relativ scurt,
A învățat foarte mult;
Astfel a apărut știința,
Ce i-a răscolit ființa.
Multe lucruri a-nvățat,
Ajungând civilizat.
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul - nobilă ființă
Omul a descoperit focul pe care l-a aprins.
Omul a descoperit apa cu care apoi l-a stins.
A vânat animalul pe care acum îl crește,
A cultivat pământul unde sămânța rodește.
A întemeiat familie, a crescut copii,
A trăit, de-a lungul vieții, tristeți și bucurii.
A construit o casă în care să locuiască,
A luptat ca lumea să nu se dușmănească.
A înfruntat furtuni, a petrecut războaie,
A îmblânzit natura, a stăvilit șuvoaie.
A inventat apa caldă, a construit mașini,
A ridicat biserici unde poți să te închini.
A cucerit cerul, cu Universul stă de vorbă,
De pe Marte și Uranus recoltează acum probă.
Caută necontenit semeni cu care să comunicăm,
Cu știința laolaltă, noi galaxii să explorăm.
Omul - nobilă ființă, multe a făcut în viață.
Multe mai sunt de făcut și necontenit învață.
Își schimbă modul de viață, se modernizează,
Și lasă posterității tot ce el realizează.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre știință și învățătură, adresa este: