Bachus

Cântec bahic (fragment)

O, soare sfânt, luceşte cât mai tare!
Şi cum păleşte-o lumânare
În faţa zorilor, fără putere,
Aşa şi falsa-nţelepciune piere
În faţa soarelui etern al minţii.

Trăiască-n veci slăvitul soare
Şi piară noaptea neştiinţii!

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasă

Îngrijorată
de
soarta
omenirii

Nevastă-mea

Mă
sfătuieşte
să
ud
florile
din
fereastră

Cu
votcă
bere
şi
vin

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Strict familiale (28 ianuarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţe pe furate

O duşcă din lacrimile tale
tare-aş trage măi fată
când îţi fluturi ţâţele goale
ca steagurile o armată

Tare-aş trage măi fată
pătimiri după Bahus şi-Apollo
să-ţi rămân atât o erată
la ce-o mai fi şi pe-acolo

Pătimiri după Bahus şi-Apollo
şi tu fluturând ţâţele goale
mi-ai da aşa şi pe dincolo
o duşcă din lacrimile tale

Şi vai m-aş îmbăta măcar o dată
cu şampanie din struguri de fată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivirea-n veşnicii uscate

Iubirea ta zvâcneşte-n sufletul meu,
Palmele ei sunt cuib de sentimente,
Îmi zideşte-n ochi un curcubeu
Şi-n sânge-mi pune aripi de erete.

Intru încântat de Bachus, sus în vie,
Lumea cântă între umbre moarte,
Picioarele au bătături ce-mbie
Rodiile iubirii să nu fie spate.

Dorinţa nu se-astâmpără în târg,
Nu vând, nu cumpăr vise împlinite,
Visele ce-au sânii în nou pârg
Sunt veşnicia clipelor cernite.

Tu, aceeaşi, treci şi-acum prin mine,
Roua ta mă spală de păcate,
Oasele se macină-n ruine,
Mi le potriveşti în veşnicii uscate!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casus belli

Trezeşte-te române din aburii lui Bachus,
Surprinde-ţi mă ficatul cu-o apă cristalină,
De nu în loc de creier ai să găseşti un cactus
Şi mai târziu pe masă mă faci să-ţi duc lumină;

Mai lasă mă mahoarca şi trage-n piept o iarbă,
Păşeşte afară-n mediu, mai fugi de dublu w-euri,
Şi nu lăsa-n rutină mass-media să te fiarbă
Hrăneşte-te salubru, fereşte-te de E-uri...;

Dar să mai las morala, oricum nu-şi are rostul,
Că fiecare-şi drege la cum il duce ţeasta,
Apoi cine-i de vină, sistemul, el e prostul,
Să-l răsturnăm cu toţii, şi poate.... cu asta basta!

poezie de Vasile Zamolxeanu (15 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi pestriţe...

Aripi de pui congelate sau fripte,
Prin coteţe de ouă sau date pe cripte,
Aripi de porc făgăduite-n discursuri,
Aripi de fier ce te cară-n văzduhuri....

Pe aripi de fluturi
Îmi arde stomacul,
Cu aripi de înger
Pe umeri stă dracul,
Pe aripi pufăite
Din fire-aromate
Şi bahice aripi...
... simţiri minunate!...

Când te-aud,
Când te văd
Când te simt sunt zvârlit
Pe aripi duioase ce mă fac împlinit...
Sunt tot o aripă,
Sunt tot hotărât,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paharul dragostei

de felul meu nu beau mai deloc
decât foarte rar
de-mbătat nici atât
însă sunt pe cale să mă îmbăt
cu dragostea ta

pe care mi-ai oferit-o la pahar
un pahar plin de iubire
pe care nu am cum să-l refuz
şi-l beau... tot

încep deja să fiu mahmur
euforia dragostei îmi dă fiori
sunt beat de fericire
o beţie din care nu vreau să mă trezesc

niciodată

îmi place să mă-mbat de ţine
să respir aburii bahici ai dragostei

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet CLXXXVI

Urâi perfecţiunea de când te-am cunoscut,
Reci limite rigide cu aer de-nchisoare;
Viaţa-i schilodită de ea şi visul moare.
Acolo niciodată tu nu ai fi-ncăput.
Îmi place-n tine sporul, viu, gata tot să spargă,
Scăderi neaşteptate cu-adâncul monstruos.
Azi bunul plac, schimbarea cu unduire largă,
Lumină-n beznă, norul ca viţiul frumos;
Dar spiritul în tine stăpânitor vegheaza,
Nimic nu are voie să intre nechemat;
Râzi, inima s-aprinde îndată cu o rază;
Un semn, şi negrul clopot cleştar a îngheţat;
Struneşti ca Bacchus tigrii, şi-n lanţ cu mâdri lei,
Pe mine, înjunghiatul la caru-ţi, lângă ei...

sonet de Vasile Voiculescu din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu (3 iunie 1955)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul Bacchus bolnav (autoportret Caravaggio)

se născuse în patria fruntariilor,
tâlharilor şi asasinilor
un suflet pururea chinuit,
pândit de pericole neştiute
venea de departe,
venea dintr-o lume pierdută,
din timpul diez al simţurilor sale rănite,
deschise, acutizate,
venise încă din copilăria sa,
gata să se ascundă şi să fugă
oriunde din lumea asta strâmbă
frecventa cârciumi,
medii rău famate
şi aducea în pictura sa religioasă
personaje îndoielnice
ori îşi lua libertăţi obscure...
demonii săi nu erau niciodată adormiţi
torturat de obsesia pentru pictură,
în combinaţie cu mutilarea emoţională
şi boala mintală.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri despre femei

Ca să-nţeleg cum vine treaba
(Şi sunt de-a dreptul împăcat)
Găsesc că dumneaei, femeia,
E-un accesoriu violat.

Deşi cam creşte glicemia,
Decât un bahic elixir,
Eu văd în ea un dulce nobil -
Un cozonac de Boromir.

Pe cât de-amară ne e chinul
Sorbind din bahica licoare,
Pe-atât se descreţeşte frunte....
Şi capul tot pe-atât ne doare...

Am un răspuns, bătu-l-ar vina!
Că toţi bărbaţii au talent,
Sunt aşi de-o vreme-n băutură
Şi-s cel mai sexy element.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!