Poezii despre Cenușăreasa și timp
poezii despre Cenușăreasa și timp.
Eminescu, la 33 de ani
Am vârsta christică, sfârșit de secol,
mă soarbe golul vremii înapoi
e viața mea cenușăreasa morții
ținută-n dreptul peșterii de voi.
Învăț să gust din toate, să mă mistui
cu ode-n metru antic mă-nfășor,
în părul meu a prins să înflorească
un liliac albit de-atâta dor.
Port tragedia pinilor de munte
sub care doarme un convoi de orbi.
tu, daimon rău, mândria mea nebună
în ce prăpăstii de ghețari mă sorbi?
La urma urmei, ce frumoasă-i lupta
chiar dacă-i strâmbă uneori, și grea,
chiar dacă mori cu dreptul tău în brațe
chiar dacă ei și-atunci te-or profana.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1982)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nucul îmi aduce aminte
Nucul și-a făcut căciuli din albine,
Bâzâie cerul în frunzele verzi,
Soarele pune în ochi raze senine,
Să-l prind într-o clipă visez.
Miere albastră curge-n cuvinte,
Tremură vântul în sângele meu,
Aducându-mi de tine aminte
De dragostea ta dăruită mereu.
Albinele vin la roinița prinsă
Pe-o creangă din curcubeul întins,
De inima ta se lasă cuprinsă
Partitura reginei cântată în vis.
Polen de lumină adun, amintire,
Pentru cupa inimii dusă la vraci
Să tămăduiască vechea iubire
Din cuvintele spuse când taci.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri pe omătul Fraților Grimm. Cenușăreasa
Viața mă trece
prin altă vamă,
slugă ajung
la vitrega-mi mamă.
Pulberi de codru
din vatră cărând,
pădurea-adormită
îmi zise, tăcând:
"Presară cenușă
pe-ogorul din vis,
curând vei ajunge l
la balul promis!"...
Oracol cu har,
palat de cleștar,
tristețe veche,
la marele bal,
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi din Convorbiri literare (iulie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un cuib de rândunică
erau brațele lui. și eu mă simțeam în siguranță. la adăpost
chiar dacă nu era un sfarmă piatră sau un strâmbă lemne, era îngerul meu păzitor
și împreună descopeream lumea miraculoasă a poveștilor ori de câte ori
plecam la plimbare în parc
el știa unde este palatul Zânei Zorilor și pe unde trebuie să treacă Făt Frumos
el o ajuta pe Cenușăreasa să scuture cenușiul zilelor morocănoase
și tot el mi-l arăta pe prințul cel bubos ce-și orăcăia nedreptatea
florile creșteau din poveștile lui mai curate și mai colorate
iar mâinile lui găseau rostului și locul fiecarui lucru
buzele lui nu știau povestea lui "te iubesc"
dar din inima lui picura balsam
și căzăturile suflate cu îndărătnicie
se vindecau miraculos
mă lipeam de spatele lui
și împreună tăiam valurile zilelor
când mă urca pe umeri puteam să comând
și întreg pământul se întindea la picioare
dar când palmele lui
se strângeau ca un cuib de rândunică
alungau tristețea uitării
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Cenușăreasa și timp, adresa este: