Ion Luca Caragiale şi umor

Lui nea Iancu Caragiale

Păi... care naţiune mai e pe astă lume,
Pe deşte dac-ar fi, nici nu mai socotesc,
Din orişice necaz, belea, scorneşte glume,
Mai bine şi mai mult ca neamul românesc?!

Si, ce popor măreţ mai are-un scriitor
Stilat cum altul nu-i, ca Iancu Caragiale,
Un om la locul lui, cu-ambiţ, stăruitor,
Şi-atât de serios, fiind din... Haimanale!?

Ce-a scris la vremea sa, nu mai repet, ştim toţi,
Despre năravuri, hibe şi vicii româneşti,
De ipocriţi sadea, corupţi, mişei, netoţi,
Ce-n patru zări de caţi, nu-i ţară să găseşti,

De-aceea, cât am fi şi-acum de păcătoşi,
Popor cu datini vechi, şi-apoi... tradiţional,
Suntem ca niciodat' şi mândri, şi făloşi,
Că tot ce-a scris cândva şi azi e actual!

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!