Polul Nord şi zăpadă

Haiku

zăpadă pe bloc -
antena îndreptată
spre Polul Nord

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lacrimă

Nu e nimic o lacrimă acum,
a înfrunzit iubirea-n amândoi,
în plină iarnă, teii au parfum
şi prin zăpadă fluturi zboară-n roi.

Nu e nimic o lacrimă acum,
s-a rătăcit cândva prin elegii,
la polul nord prin gheaţă-şi sapă drum
un peştişor cu solzii argintii.

Nu e nimic o lacrimă acum,
a îngheţat demult în amintiri,
cu flori au năvălit copaci duium
să binecuvânteze azi doi miri.

Nu e nimic o lacrimă acum,
în zbor cuceritor de alte punţi
dezastru-nzăpezirii mi-l asum
cu strigătul cascadelor din munţi.

poezie de Adina Velcea (28 ianuarie 2018)
Adăugat de Adina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean polar

Noapte albă. Stalagmite nepătate de ninsoare
Vin gheţarii cete-ncete pribegind din Polul Nord.
Nu-i fior prin valuri clare şi în zare nu-i fiord,
Doar pe ape, limpezite cataracte selenare.

Şi pe unde, unde stele de argint mărite-apar,
Firmamentul în oglindă îşi restrânge-n cerc ovalul.
Calea Robilor lactee ninge cu lumină valul,
Legănată de legende, promoroacă pe cleştar.

Noapte albă. Gheaţă naltă iconiţă ca o friză
De zăpadă împietrită cu sclipire de oţel,
Îşi arată amăgirea unor aripi fără ţel.
Fulgerare boreală, enigmatica banchiză.

poezie celebră de Ion Pillat din Eternităţi de-o clipă
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezie de mătase

Bijuterie-înrourată de carne şi de foc
cu sânii de zăpadă şi coapse de smarald
numai lângă stele ai mai avea un loc
icoană pentru care în zeci de iaduri ard

Cu sânii de zăpadă şi coapse de smarald
chiar astăzi frumuseţea e un atac de cord
în apele iubirii ca un copil mă scald
ca noaptea mea cu ziua să fie iar de-acord

Doamne frumuseţea e un atac de cord
şi numai printre stele am mai avea noi loc
când sânii tăi iubito mi-arată Polul Nord
bijuterie-înrourată de carne şi de foc

Cu sânii de zăpadă şi coapse de smarald
cu flori de tei să ningă şi-n cer să fie cald

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de iarnă

Cad în spirală fluturi albi din cer,
Cresc flori de gheaţă-n nopţile cu ger
Pe geamuri par dantele de cleştar,
Se-ntinde roba iernii pe hotar

Îmi pare câmpul alb imaculat,
Zăpada se aşterne peste sat,
Cern albe stele norii cenuşii,
Pădurea îmbracă haine argintii

Povestea despre Moş e doar un mit
Dar pentru cine crede... a venit
Pe întinderile albe de ninsoare
Cojocul roşu-i pată de culoare

Iar sacu-i greu de-atâtea jucării
Tablete, lego, cărţi pentru copii
Ei scriu şi fac cu Moşul un acord
Să vină iarna de la Polul Nord

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara a venit

Ferecată-n iarna rece,
Pasageră şi sprinţară,
Acu' naşte, acu' trece,
Vis frumos de primăvară!

Zilele-s năbădăioase,
Acu' ninge, acu-i soare,
Cinci femei capricioase,
Parcă le-ar fii profesoare.

În rigole colmatate,
Susur dau, abia-ncropite,
Pârâiaşe-alimentate,
Din zăpezile topite.

Prin pădure se arată,
Ici-colo câte-un crâmpei,
De ţărână dezgheţată,
Şi alai de ghiocei.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiiarnă

Hai iarnă fă-ţi bagajul şi du-te, du-te, du-te
Nu-mi încerca răbdarea că fac atac de cord
Cât te detest! Spun multe şi vrute, şi nevrute,
Te-aş îngropa de vie, sub nea, la Polul Nord!

Să nu mai vii la mine, nu eşti bine primită
Nu-mi flutura Crăciunul, căci nu cred în minuni
Nu sunt nici slab de înger să-ţi cad întru ispită,
Ca pentru două zile să te suport trei luni!

Dispari cu-a ta zăpadă şi gerul tău sinistru,
Cu nopţile devreme şi ţurţurii tăi reci
Îţi jur că dac-o clipă aş fi eu prim ministru,
Aş da o ordonanţă să nu mai vii în veci!

Cum să-ţi suport fiinţa când Martie-mi zâmbeşte,
Când mugurii pe ramuri petrec de fac prăpăd?
Prin simpla ta prezenţă mă strângi ca într-un cleşte
Hai, pleacă, du-te, du-te, nu vreau să te mai văd!

poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băştinaşul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glezne fragile

Unde rămăsesem? La glezne fragile.
Da, din cauza lor
Pretinzi că nu poţi schia.
Gleznele fragile mă-nnebunesc,
Îmi plac foarte mult.
Ce bine te ţin pe picioare,
Dreaptă, sveltă, cu mers frumos,
Când vii spre mine
Prin zăpadă, vibrând la fiecare fulg.
Faci atingere cu fulgii.
Transmiţi fiori în toată masa de zăpadă
Din cer. Uită-te, e ca o saltea descusută cerul.
Cine s-o fi tăvălind deasupra?
(Cred că tot noi).
Tolăniţi pe forţele naturii, pe fenomenul natural.
Fenomen natural pe fenomen natural.

Măzăriche pe licheni. Îţi place cum sună?
"Sună a iarnă". Ai văzut sarea izvorind din mine,
Ca o bură de ploaie. La polul nord transpiraţia

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

Se simte primăvara, din zările senine
speranţele-nvierii revin acum din nou,
la marginea pădurii zăpezile-alcaline
s-au îmbrăcat aseară cu ultimul halou.
În liniştea astrală, suind către lumină
din huma dezgheţată, un ghiocel rebel
îşi saltă din zăpadă firava sa tulpină
urcându-şi către soare suavul clopoţel.

Ne cheamă primăvara cu adierea sfântă
a vântului sihastru ajuns pe căi de dor,
dar iarna-ntârziată stă încă neînfrântă,
privind cutezătoare din geana unui nor.
Va sta pe metereze chiar şi în plină vară,
ascunsă între gheţuri, pe maluri de fiord,
când vânturi ancestrale, în fiecare seară,
vor recita poeme, venind din polul nord.

Va fi o simfonie de împăcări depline
în gamele majore, ajunse peste timp,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din revista Confluenţe Literare, ediţia din 22.02.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

Se simte primăvara, din zările senine
speranţele-nvierii revin acum din nou,
la marginea pădurii zăpezile-alcaline
s-au îmbrăcat aseară cu ultimul halou.
În liniştea astrală, suind către lumină
din huma dezgheţată, un ghiocel rebel
îşi saltă din zăpadă firava sa tulpină
urcându-şi către soare suavul clopoţel.

Ne cheamă primăvara cu adierea sfântă
a vântului sihastru ajuns pe căi de dor,
dar iarna-ntârziată stă încă neînfrântă,
privind cutezătoare din geana unui nor.
Va sta pe metereze chiar şi în plină vară,
ascunsă între gheţuri, pe maluri de fiord,
când vânturi ancestrale, în fiecare seară,
vor recita poeme, venind din polul nord.

Va fi o simfonie de împăcări depline
în gamele majore, ajunse peste timp,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din Ecouri Existenţiale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!