Roma

Pizza fără brânză

Cred că pizza fără brânză
E ca bricul fără pânză,
E ca floarea fără floare,
Ca mâncarea fără sare,
Ca salata fără ceapă
Şi ca Roma fără papă.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (9 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leuşteanul

Verdeaţă nu-i ca leuşteanul,
Nici peşte-aşa cum e bibanul;
Un borş lipsit de leuştean ‒
Ca Roma fără Vatican.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 martie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe

Când n-ai de-apărat libertatea acasă,
Să lupţi pentru cea a vecinilor, da,
Cu gândul la Roma şi Grecia, te lasă
Zdrobit pentru glorie, nu pregeta!

A-i face un bine-omenirii e ţelul
Suprem, şi nu-i altul mai nobil sub cer.
Înalţă-i deci sus libertăţii drapelul
Şi-n ştreang de nu mori, vei fi uns cavaler!

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosimino

Cu miile-i de cârlionţi în soare,
cu barba lui căprină, filozof,
stă
Marcus
Aurelius pe calu-i,
cam de vreo două mii de ani,
la
Roma;
priveşte
cu ochii-i exoftalmici, gânditor,
văzduhu-albastru,
în timp ce armăsarul de sub el

înalţă, cam de tot atâta vreme
masiva lui copită,
să nu-l atingă
aceste libelule sau gândăci
ce-i zboară pe aproape:
limuzinele.
O,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Groază plăcută

Din acest vânăt cer ciudat,
"Plin, ca şi soarta-ţi, de blesteme,
Ce gânduri, om destrăbălat,
Coboară-n tine să te cheme?"

- Iubind tot ce-i întunecat,
Greu de-aşezat în loc şi vreme,
Eu ca Ovidiu alungat
Din raiul Romei, nu voi geme.

Cer sfâşiat, plin de ruine,
Mândria-mi se-oglindeşte-n tine!
Ţi-s norii dricuri care-n ele

Duc toate visurile mele
Şi în lumina-ţi prind să joace
Luciri din Iad, şi Iadu-mi place.

sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 3

Ovidiu rătăcise peste mare,
În mantia regescului destin
Şi-n valuri, răsărite din uitare,
Doinise ca un geniu carpatin..

Zadarnic mai cânta Titanu-acela
De multă măreţie şi frământ,
Baloanelor de vis, urzind nacela
Şi aruncând-o-n suliţe de vânt...

Venise o scrisoare de la Roma,
S-a dat o graţiere cu ocnaşii...
Lămâii şi smochinii strâng aroma,
S-aline cu săruturi ucigaşii...

Ovidiu mai ştia şi din-nainte,
Că binele trăieşte n morminte...

sonet de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roma

Roma, cetate eternă
Din care s-au născut oamenii mari,
Imperatori, oratori şi cărturari,
Ea este slăvită în cer şi pe pământ
Cu cetăţile ei vechi,
Cu al său latin cuvănt!
Ea o să rămână veşnic
Un oraş etern şi sfânt.

poezie de Vladimir Potlog (24 august 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxala demisie a lui Nero

Aşa
cum
a
promis
cerşetorilor

De la
porţile
Romei

Nero
şi-a
dat
demisia

În
cele
mai incendiare
versuri
scrise

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (4 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiind femeie

De ce când sunt la Roma - aşa se face
Că dorul de acasă nu-mi dă pace
Dar când sunt în ţară, inima ar vrea
În Italia să plece, ce-alean are ea?
Când sunt cu tine, dragă, cum se poate
Că mai mereu mă plictiseşti de moarte,
Şi de ce când lângă mine nu te am
Plâng şi trag cu ochiul înspre drum, pe geam?

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puroiul

când calci pe la roma, nu te îmbraci - te întreb -
ca dacii consemnaţi pe columnă
cu prviri învrăjbite?
de ce ne trădezi, brânză albastră sau mov sau nicicum
exact ca puroiul din inima noastră
alungit ca o barză cu cioc finisat
înfipt în prăjiturile de crăciun
poate benigne
fără emoţii cu totul
zguduitoare?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!