Poezii despre Veneția
43 de poezii despre Veneția.

Accesul la veșnicie
Veneția se scufundă
Sfinxul se macină
Cuvintele dăinuie
Alegeți-le fără grabă
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Final venețian
De sub plapuma de nori a zilei
canalele își scot ușor
picioarele în noapte
lacrimi roșii de asfințit
curg peste Veneția
plouă cu umbrele tale
printre măști
strâng în vas de lut
mii de stropi nevindecați
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Acolo
Fulgerul amintirii, iubirii violente,
eternitatea în camera celaltă,
toate se scurg prin creierul meu
precum ploaia în rigolele verzi
dar eternitatea e pentru proști
noi nu avem decât clipa aceasta
veche ca o pălărie din anii ʼ30
ascult gramofonul, tu te apropii
desculță ca o fantomă de palat,
de palat venețian în care ne-am
iubit și ne-am trădat.
eu am trăit numai la Veneția,
Acolo am și murit.
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin piață
Cum vreau să fiu?
Un stâlp din beton armat
În mijlocul unei piețe venețiene.
Să am picioare din rădăcini
Să mustească în apa gondolierilor,
Iar sus în vârf,
Să am trei cabluri
Unul pentru inima,
Altul pentru cap
Și încă unul pentru tine, soartă,
Să te țin legată de mine
Să nu mai pleci prin lume
Să mă transformi în cine știe ce.
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Veneția
S-a stins viața falnicei Veneții,
N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;
Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,
Pătrunde luna, înălbind păreții.
Okeanos plânge pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tinereții,
Miresei dulci i-ar da suflarea vieții,
Izbește-n ziduri vechi, sunând din valuri.
Ca-n țintirim tăcere e-n cetate.
Preot rămas din a vechimii zile,
San Mare sinistru miezul nopții bate.
Cu glas adânc, cu graiul de Sibile,
Rostește lin în clipe cadențate:
"Nu-nvie morții - e-n zadar, copile!"
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!



Ave Maria
Prins în măruntaiele lucrurilor ca Iona,
mă zbat între oasele arborilor, ale zidurilor
între vasele cu sânge ale cărților
și tablourilor, în casa asta în care trăiesc
mă ghemuiesc lângă tâmpla pianului
lângă inima icoanei
ce faci acolo, întreabă sufletul
când mă vede cu lacrimi de sânge
pe față, când mă vede cu ochii
lucrurilor curgându-mi pe față
încerc să găsesc un loc unde răutatea
nu mai lovește, unde muzica nu e atât
de sfâșietoare și întrebările atât de multe
ascultă, îmi spune sufletul
și oboiul începe să cânte
într-o catedrală venețiană
Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum.
Benedicta tu in mulieribus, et
Benedictus fructus ventris tui, Iesus.
...
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneția
Apă, marmură și tăcerea captând ca un magnet,
Nespartă de roți sau de potcoave;
Oraș nufăr, mai mult reflectat decât concret,
Pereți de palat și-acoperișuri ca niște etrave.
În apele sterpe și-n neclintirea minerală
Lipsește reproșul unui fir de iarbă, nici lotuși nu-s;
Oraș fără semne de bucurie sau de oboseală,
Departe de el însuși, sieși îndeajuns.
poezie de Arthur Symons, 1865-1945, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Icoane
mă gândesesc la ruși
ca la niște icoane cu putin cel scund
cu aureolă
sigur vor de la noi
puțină smerenie și gondolă
cu care, lat(r)ini
să străbată veneția cum
ai perfora o conservă
mort de foame,-n murano
sticla pisată
să le șadă cazacilor
în dinți, cum luciul în icoane cuminți
fără putin cel scund
gângurind
unele rugăciuni
val cu val
unele rugăciuni
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul de-a jocul
Pescărușul meu
Din poezia anterioară
S-a îmbolnăvit
De plictiseală
Sau de necaz
Că poate fi uitat
În seama pescarilor
Care
N-au decât să moară de foame
Sau de sete
În cârciuma lui Petru Rareș
Acesta dând ordine
Să se aducă fluviul la Bacău
Și o gondolă din Veneția.
Privit de sus,
Pescărușul privește de sus,
El nu mai e pescăruș,
Are dreptul suprem
La joacă.
Printr-o destindere
[...] Citește tot
poezie de Leonard Sandor
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!


Împăcare postumă
Deschide-mi poarta inimii pictată
Cu vermillon și-albastru de cobalt,
Și intră - fericită-nvingătoare -
În minuscula-mi "sală de-așteptare"
Pe-a cărei pardoseală-mpestrițată
Cu plăci hexagonale de bazalt
Șopârlele versifică la soare
Și viperele-nvață geometria...
E tot ce mi-a rămas din măreția
Și nebunia fastului regesc
Cu care-aș fi-ncercat să te iubesc!...
Alhambra-i azi o cârciumă banală,
Veneția, o lamă de cuțit,
Canossa, o iluzie papală,
Și Muntele Măslinilor, un mit...
Alege-ți, dar, tu singură trofeul
Ce te-ar putea despăgubi de morții
Căzuți în fața porții...
Împodobește-ți apoi gineceul
Cu zâmbete și plante otrăvite,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Veneția, adresa este:
