Poezii despre Statele Unite ale Americii și devenire
poezii despre Statele Unite ale Americii și devenire.
Viermii și El Dorado sau gândind despre America
Cea mai îndepărtată parte a întregului
trecut prin sabie și foc
rezistând cunoașterii;
cunoaște-te pe tine însuți se spune,
dar asta nu ți-e îndeajuns când identificat ești
cu groapa de gunoi
chiar tu, gunoiul aruncat la pubelă
chiar tu, viermele, chiar tu, mocirla,
delir al evidenței orbitoare.
Ah, această lumină părtașă la crimă!
Acestei orori trebuie să-i reziști
noaptea întreagă,
vorbind cu lucrurile mărunte
atât cât mai ai vreme
pentru că nicicând culmile
nu vor ajunge la pace
iar gândurile tale în această lumină
ar putea deveni reale
săbii hăcuindu-te în absența Femeii.
poezie de Ion Pascal Vlad din Risipiri în retină
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
cred că de la clor
mi s-au șters amprentele
astazi mi-am accentuat sprancenele cu creion
ca sa pot pastra distantarea sociala
mi se pare ca nu mai am nici o expresie
mastile nu transmit nimic
sunt o haina maron care duce niste sacose
prin praful orasului
niste porumbei fac acelasi lucru
fara sa se teama
mi-as dori sa fiu imponderabila
si sacosele astea sa se care singure
drumul catre casa va deveni istoric
[...] Citește tot
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și astfel am ajuns
Și astfel am ajuns.
Perspectiva se-îngustează și devine zveltul St. Lawrence.
Un fluviu conținând, totuși, o metropolă,
cu o mie de insule,
așa cum l-a găsit Cartier,
așa cum l-a descoperit Cabot (i-am văzut fața
în Palatul Ducal din Veneția).
Avem eroii noștri fizici
și, de asemenea, suntem o națiune
făurită la mijloc de ape.
Cumva, un loc mai mare decât cel pe care l-am părăsit:
o țară cu anumite resurse,
cu o minte a ei, proprie, dacă nu-i este foame.
Munții Gaspé, retrași în fundal, moțăie,
în aerul rarefiat al dimineții.
Acolo, acasă, vor fi fețe pline de toată această lumină,
inexpresive poate, dar frumoase.
Niciodată un început nu este ușor.
Ne așteaptă multă muncă.
Europa este în urma noastră.
[...] Citește tot
poezie de Louis Dudek, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săpături se pot face mai ales cu unghiile
dacă puteam să îmi aleg numele de botez
aș fi ales
vladimir
pentru că timpul devine mai bogat calitativ
când pronunți acest nume chiar acum în grecia
se întâmplă numai fapte bune
pentru că orice gest al lui lasă dâre adânci în aer
culoare pentru păsările care își coc aripile în gușă
vladimir o piatră filosofală ar fi spus corul
hare krishna
dacă mă nășteam în america
tot vladimir mă revendicam pe culoarul timpului
nu reinventam roata dar le arătam că poate
să și stea
dacă eram de capul meu prin univers
și mă rostogoleam
mi-aș fi dat acest nume
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Ciobanu
Adăugat de Ștefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinucidere
1.
Eram într-un tren care se oprea arar la punctele de control.
Ce trib ești, ce neam, ce rasă, ce sex, ce suflet nevrednic?
2.
Nu puteam dormi, pentru că nu mă putem trezi.
Nicio oglindă nu mi-ar fi putut înapoia ceea ce doream.
3.
Apoi mi s-a dat o pastilă ca să mă ajute să adorm.
Apoi alta ca să mă trezească.
Apoi mi s-a dat o pastilă ca să mă facă fericită.
Toate mă făceau doar mai tristă.
4.
Moartea va juca poker cu fiecare om.
Sunt mulți proști pe-aici care cred că ei sunt cei care vor câștiga.
5.
Știi, a spus învățătorul meu, poți continua s-o mai lălăi sau
[...] Citește tot
poezie de Joy Harjo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea bătrânului pescar breton
Fii bun cu mine, Doamne,
Marea Ta-i imensă,-ascunsă-n ceață,
Iar barca mea-i micuță coajă de alună;
Norocul n-are cum să-mi scoată-n față
În fiecare zi o soartă bună
Dacă bunătatea-Ți nu deschide pentru mine
Cărări prin sălbaticele vastități marine.
Furtunile Tale, Doamne,
Sunt cumplite și-înspăimântătoare,
Iar vela mea-i atâta de fragilă...
N-am cum să le-înfrunt, albit prin pulberea de sare,
Și să rămân în viață, dacă dragostea și-a Ta milă
Nu-s mai mari decât talazurile toate
Care mă-înconjoară zi de zi, noapte de noapte.
Pe mare, Doamne,
Pericole, mii, îmi taie drumul
Iar puterea mea-i prea de tot puțină...
Totuși, deși săgețile morții-mi caută pieirea cu duiumul,
[...] Citește tot
rugăciune de Winfred Ernest Garrison, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor care-au căzut la Ploiești
Vouă, celor care-ați căzut la Ploiești, vă cedez o parte din mine,
parte care nu poate fi separată de voi, legată de voi pe vecie.
Vă trimit acele speranțe și vise-ale noastre
care n-au devenit niciodată întru totul adevărate, râsetele vesele,
burnița lacrimilor, tainele unei copilării minunate, glorioasa forță
a adolescenței și tragicele deziluzii ale tinerei noastre maturități.
Pe toate, care-au fost și care-ar mai fi putut fi,
le las în grija voastră, acolo-ntr-un decor mereu albastru.
* Poem scris în amintirea operațiunii Valul de Maree, Ploiești 1 august, 1943, de colonelul John Riley Kane (poreclit "Killer" Kane). Atunci au fost doborâte 54 dintre cele 177 de bombardiere participante la atac, iar 532 de aviatori din cei 1726 de participanți la bătălie au murit sau au fost declarați dispăruți.
* Autoritățile române au refuzat să trimită în Germania pe aviatorii americani capturați, ei beneficiind în prizonierat de un tratament deosebit de corect, fapt subliniat peste ani de aceștia.
* Acest salut al colonelului Kane este plasat pe un monument din Cișmigiu, monument dedicat tuturor aviatorilor americani care și-au pierdut viața deasupra României.
poezie de John Riley Kane, colonel aviator, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Române!
Române, niciodată nu uita patria ta,
Oriunde-n lume te-ai afla,
În Europa, Asia ori America
Fii mereu mândru că prin tine curge
Sânge de viță veche, de arian,
De trac și de geto-dac.
Române, vorbește-n limba păcii,
Căci așa tu vei trezi rațiunea și
Pacea din cei ce vor să te supună,
Cum de milenii mulți au încercat,
Să stârpească nația străbună.
Române, în apărarea ta, a neamului român,
Graiul dulce al doinei și-al Baladei Miorița,
Să-ți fie scut pe oriunde te vei duce
Să răsune n lume și să trâmbițeze
Biruința câștigată-n lupte grele.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (3 septembrie 2019)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare-poem
prietene, am aflat că ai murit demult,
am intrat la idei când am auzit ca te-a abandonat viața,
într-un sicriu amărât,
ce speranță să mai am eu când știu că ai fost viu
și-acum zaci cu viermii la un loc?
tu nu te mai uiți spre viitor,
eu nu mă mai uit spre trecut,
inima ta atrage viermii,
inima mea atrage vulturii,
noi nu mai găsim nicio țară,
nici în stânga, nici în dreapta,
niciun râu, nicio mare,
în care să ne desfătăm și noi
și să fumăm o țigară în liniște.
dacă imperiile și-au schimbat stăpânii,
noi ne schimbăm domiciliile,
căci conștiințele le-am schimbat de multe ori.
când vorbeam despre viitor,
tocmai atunci principiul speranței a ieșit pe ușă,
și-am rămas uitându-ne unul la altul chiorâș.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (25 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Statele Unite ale Americii și devenire, adresa este: