Poezii despre autobuze și noapte
poezii despre autobuze și noapte.
Noapte de oraș
I
Pe caldarâmul ud,
Trap-trap de potcoave,
Autobuze bubuind
Și faruri lunecând
Pe ferestre luminând
Odăi întunecate.
Cu tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Cu noaptea ploioasă
De-afară...
II
Plouă...
Nu știu nimic...
De zile, de ani,
Fără a găsi
Cum ar fi altă viață...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefață pentru Notă de sinucidere - Volumul XX
Am devenit de curând familiar cu felul în care
Pământul se deschide și mă-învăluie
Ori de câte ori îmi scot câinele la plimbare
Sau cu muzica aceea galopantă și confuză pe care-o face vântul
Atunci când alerg după autobuz.
Așa au ajuns lucrurile.
Iar acum, în fiecare noapte număr stelele
Și în fiecare noapte obțin același rezultat.
Iar când nu se ivesc pentru a fi numărate,
Număr găurile lăsate de ele.
Nimeni nu mai cântă.
Astă noapte m-am apropiat în vârful degetelor
De camera fiicei mele și-am auzit-o
Vorbind cu cineva, iar când am deschis
Ușa nu era nimeni acolo....
Doar ea în genunchi, privindu-și
[...] Citește tot
poezie de Imamu Amiri Baraka, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața prin crăpături
Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre șoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu școlari îmbătrâniți
crapă de ziuă pasărea care și-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
și se vede noaptea cum curge...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iarna se grăbește
numai amândoi
așteptăm iarna într-o căsuță la țară
să alunece peste măguri
avem lemnele pregatite
țuică și vin pentru fiert
și iarna se grăbește
înnoptăm pe ulițe desfundate
să întîlnim țărani dezlegați la limbă
cu povestiri haioase
din trei în trei zile vine și pleacă autobuzul
la o răscruce de drumuri așteaptă lumea
Acolo-i inima cătunului, magazinul alimentar, bodega
unde poți vedea țărani adevărați
mai des și mai vorbăreți ca deobicei
figuri necunoscute
preocupate de mersul lumii
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu din ttp://agonia.ro/index.php/poetry/13925937/%AAi_iarna__se_gr%E3be%BAte (28 ianuarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio
Îmi spui adio,
Este ușor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E ușor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipește culorile,
Care transformă curcubeul în ceață,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este ușor a spune adio,
" Adio", este legitimația de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poștă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe câmpul electrostatic iarba electrică ajungea la genunchi
eu îți decojeam portocale nucleare mai strălucitoare
ca apusul,
tu râdeai din clopoței de sticlă de bohemia
și-o pasăre mare cu totul
digitală ne ținea umbră.
au trecut ani. a nins cu megabiți pe secundă & vântul
a cântat la pianina mecanică.
samplere de amintiri mixate spațial. mâinile tale cu degetele strânse
de bara unui autobuz efemer. strânse până la înroșire
parcă strivesc o inimă de pasăre vie.
orașul se privește în cer ca un veteran bărbierindu-se
ultima oară.
pe câmpul electrostatic iarba electrică sclipește-n curcubee magnetice.
ne cheamă - să ne ascundem în ea.
e noapte. ne stingem unul altuia veioza, realitățile virtuale
s-au terminat demult de visat.
poezie de Leonard Ancuța (23 ianuarie 2014)
Adăugat de Leonard Ancuța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către nicăieri
... mă voi întoarce la tine
odată cu cerul
ținut de mână
te voi săruta
în albastrul de pe el
să mă aștepți la margine
lângă nuc
sub amintirile tatei ascunse
în amărăciunea din coajă
unde jucam moara cu Mitru
cheamă-l de nu o fi plecat
să înlăture de pe mormânt scaieții
și să îndrepte crucea răpusă
de păcatul adormit pe țărână
... sigur
el cotrobăie prin cer
în fiecare zi
adună câte o stea în mănunchi
te așteaptă în stație
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Purtări și alte gesturi
învăț mereu, cuvintele fără însemnătatea lor legată de altceva nu au nicio noimă și ele aleargă prin ploaie să se adăpostească undeva,
în autobuz și ele șterg cu mâneca geamul aburit să vadă potopirea, bulele de aer din bălți,
la fel își alintă copiii și le vorbesc blând,
devreme ce multe nu le înțeleg încerc să îmi fac propriul meu dicționar de gesturi, le privesc
să fac un vocabular al privirii, o sintaxă a atitudinii, văd ușor care sunt prielnice și care nu după cum se poartă, să știu să mă feresc,
într-un moment voi fi pregătit și-o voi lăsa să intre fără să înțeleg prea multe, vom avea amândoi o dragoste pe cât de mică ce va face
însă noaptea o umbră pe cât de mică în lună.
poezie de Mihai Amaradia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii de lumină
Ce noapte frumoasă se pregătește!
Când corpul tău pufos mă va cuprinde
Și mânuțele tale tandre mă vor îmbrățișa
Se aude o stea, căzând din univers
Se pierd cuvintele, creând mișcări în univers
Forța ta, mă va cuprinde și ochii mi se vor deschide
Pe alocuri sunt luminile ce se pierd în negură
Dar sufletele noastre devin sfere ce pot acoperi cu lumina toate intențiile omenirii
Se aude o voce, din depărtate vremuri
Se văd siluete îmbrăcate-n voaluri albe de mătase
Și dacă nu ar exista decât necunoscut
Lumii paralele ar putea cunoaște tot ce noi simpli oameni nu-nțelegem.
Flori roșii sau albe, pe fortispiciul unei construcții grandioase
Mă încălzesc cu necunoscute cuvinte
Pe care le caut în emisfere străine
Îngheț, apoi mă simt mângâiată de îngerii de lumină
Tu ești ca un înger, ce viața-mi dezmierzi
Muzee, catedrale, biserici, instituții rămân în urmă
Autobuzul deschide noi praguri în călătorie deplină
Aștrii devin martorii noștri la nunta cerească
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
azi m-am trezit devreme
obosit cu o mare durere de cap
toată noaptea am visat că le recitam poezii serafimilor
și trebuia să utilizez cât mai multe cuvinte
niciodată pe-același sau unul asemănător
deoarece la fiecare greșeală lor le cădea câte-o pană
iar în lume se stingea câte-un poet
și fiindcă la noapte aș putea avea același vis
m-am gândit să mai elimin din ele
am luat dicționarul
am citit pagină cu pagină cuvânt cu cuvânt
apoi am început să le tai cu o linie neagră
suficient de groasă cât să cuprindă literele cu coadă
dar și pe cele moțate
cum vedeam unul care avea sinonime
cum îl tăiam
ori pe altul pe care nu-l știam
la fel făceam
cum vedeam un termen de care nu mai auzisem demult
hârști cu carioca pe el
[...] Citește tot
poezie de Valentin Busuioc din Orașul văzut prin oglindă
Adăugat de Valentin Busuioc
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre autobuze și noapte, adresa este: