Poezii despre cereale și vânt
poezii despre cereale și vânt.
Spicele
Vântul verii dinspre grâne
Vine, mirosind a pâine.
Dar și luna-n cer se plimbă,
Rumenită ca o jimblă.
Spicele de asta-n noapte
Nici n-au somn, fiindcă sunt coapte,
Și foșnind, ar vrea să spună:
"Pâinea-i nouă. Poftă bună!"
poezie de Victor Tulbure
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În goana artei
Nebun, sălbatic, fără frâu,
Prin arătură și prin grâu,
Peste livezi, peste câmpii,
Sărind bariere și hotare
Și șanțuri largi și garduri vii,
Fugea un cal, fugea mai tare
Ca vântul prin pustii.
Sub el pământul tremura
Și orice piatră scăpăra
Scânteietor...
..........
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grâu
Vântul vine de departe, de foarte departe.
Vine și scutură grâul în palmele mele,
Scutură grâu și scutură stele.
Lumina vine de departe, de foarte departe.
Vine și-n aur mă-mbracă, în straie de aur,
Și-i spune ciocârliei să-mi cânte un cântec de aur.
Ciocârlia zboară și cântă aproape de cer,
Cântece limpezi s-aud de la zare la zare,
Și aripele nu i se aprind de la soare.
Stau lângă soare și eu, nu ard, nu m-aprind,
Stau lângă soare și cânt,
Grâul se scutură greu, pe pământ,
La anul alt grâu să se legene-n vânt,
Alt grâu, mereu alt grâu să se legene-n vânt.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această pâine pe care o rup
Această pâine pe care o rup a fost cândva grâu;
Acest vin printr-o neștiută fibră
Își făcuse cale în fruct.
În timpul zilei sau în vântul nopții omul
A cules recolta, a curmat fericirea strugurelui.
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șobolanii
În curte lună de toamnă răsare ș-albește.
Fantastice umbre de pe streșini cad.
O liniște în geamul gol sălășluiește;
Răsar șobolanii încet și totul rad
Și fug șuierând încolo și încoace
Și-un groaznic iz le intră-n nări
Dup-un avort fugace,
Sub lunile fantomaticei vibrări
Se răfuiesc cuprinși de lăcomie
Și umple casele și șura
Ce pline sunt de grâu și bogăție.
Vânt înghețat, în beznă ura.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căprioară în crâng
te-ai întors iubire de foarte departe
genunchii ți-s juliți de la vânt
dumnezeu astăzi parcă iarăși desparte
apele dintre cer și pământ
inorogii pasc printre munți de zăpadă
copitele le sunt prea fierbinți
vara asta pare c-ar vrea să mai ardă
doi copaci încărcați de dorinți
azi să nu mă aștepți în crâng căprioară
nu mai am ce păduri să-ți ofer
niște maci înroșesc un lan de secară
nu mai sunt nici amurguri în cer
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munca ne sfințește locul
La noi în Bărăgan, vara,
E de aur câmpul-
Grâul și secara,
Le sărută vântul.
Soarele blând aurește
Lanul de grâu și secară.
Cuptorul, pâinea dospește
Pentru truditori de-o vară.
Cerului ei mulțumesc
C-a plouat când le-a fost sete.
Pe Dumnezeu îl slăvesc,
Și muncesc pe îndelete.
La noi, aici, în Bărăgan,
Curge grâul an de an
Cum curge apa în val,
Dintr-un munte, sau un deal.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (24 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, vino...
Hai, vino, iubite, în lanul cu grâu
Să-ți pun cingătoare, din spice, la brâu!
Hai, vino, iubite, e macul în floare
Hai, vino să-mi pui, la brâu, cingătoare!...
Să punem pe buze, cu roșu din maci,
Pecetea iubirii.... Din floare să-mi faci
Inelul de aur... din păpădie,
Ți-oi da un sărut pe sub pălărie...
E holda bogată, se leagănă-n vânt,
Hai, vino s-auzi al păsării cânt
Ce triluri măiestre înalță din glie!...
Hai, vino s-asculți... E o ciocârlie.
Hai, vino să-mi faci, din grâu, o cunună
Tu, rază de soare,... să fim împreună,
Să mângâie vântul sărutul pe frunte
Sub cerul albastru... Hai, vino, iubite!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Tâmpa
Un nor ivit de cătr-apus
Se urcă-n sus
Plutind încet spre miazănoapte
Iar umbra lui prin văi căzând
Acum întunecă pe rând
Livezi și vii și grâne coapte.
Văd drumuri albe-n zări senine,
La margini munți, mai jos coline
Și, ca pe-o pânză zugrăvit,
Orașu-n vale-adânc sub mine.
E pace-n cer și pe pământ;
Abia nestătătorul vânt
Venit de peste munți, de-aiurea,
Tot spune ce din veci a spus
Și până-n văi, de-aici de sus,
Se zbate-ncet doinind pădurea.
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua în care nu arde focul
Acum când vacanțele verii se apropie și după ploaie iarba este verde,
Și sălcii vesele sclipesc lângă râu, și lanurile de grâu se leagănă-n vânt,
Ne gândim la cei de-un sânge cu noi, departe de noi.
Dar tu, cucule, de ce ne urmezi necontenit, de ce nu ne chemi acasă?
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cereale și vânt, adresa este: