Poezii despre debut și început
poezii despre debut și început.
În grădini, magnolia e în floare,
Cerul este plin de zburătoare,
Primăvara și-a făcut debutul,
Cu odele bucuriei și începutul.
catren de Valeria Mahok (martie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă caută, prin amintiri, trecutul
Incătușate-n vremea destrămată,
Inchipuiri, prin care tu nu vezi,
Imi mai îndeamnă gândul, câteodată,
Sa pun un braț pe care să te-așezi.
Din ochi tăi, sclipiri să mă adie
Ca un ecou, din magicul zefir...
Mirific zbor, cu fulgi de păpădie.
Din părul tău, o toamnă, să respir.
Să desenez, pe gura ta, sărutul,
C-o altă-nchipuire să te-alint,
Prin nostalgii să caut începutul,
Cu clipele frumoase să mă mint.
Doar sufletul mai are azi, scânteia,
Unui copil, prea greu de părăsit.
Prin ochii lui mai adorăm femeia
Și gândul ne mai poartă spre iubit.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet cu debut
pe drum de dimineți venea lumină
și naștere cât taina s-o încapă
în tot era un rost de să înceapă
iar a apune-i mult pân' o să vină.
prin lumi de clipă timpul tace, apă
să ude veșnicia-n rădăcină,
suind spre floarea șoaptelor, suspină
doar spre-a zâmbi, ființă să priceapă.
precum în om a dragostei corolă
ce-n începutul nunții s-a deschis
de har se umple zodia frivolă.
iar mirii, stând în tihne și-au promis
sărutul lor să dea-n aureolă
pe buze de genune-a unui vis.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Pokemon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacol
zi-mi ce nu știu: să te pot asculta,
mi-ai spus în zeci de mii de rânduri tot!
de-un timp te ofilești și nu mai pot
crede ecoul ce urlă-n lipsa ta.
de-acum nu te cunosc, nu-mi pasă.
vreau să simt iară, proaspăt, începutul
și las acum, încerc să uit debutul
poveștii ce s-a stins în urma noastră.
te uit neîncetat, te strâng în brațe
și nu-nțeleg de ce nu mă cunoști...
de-atâta timp îmi construiesc speranțe
că n-o să devenim în veci anoști.
mi-e tare greu și crede-mă când spun
că nu-mi doream să te aleg din vise
în care - în orice caz - e totul scrum
și actorul ce-ai fost ieri - azi stă-n culise.
poezie de Andreea Buzuriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universuri paralele
De undeva răsare un univers
Din noțiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină
Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăștiat prin galaxii,
În sunete de serenadă
Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranța-i tot mai certă
Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzații de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început
[...] Citește tot
poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înrădăcinări
Se crapă mai mult crengile și le curge verde
ce coagulează în frunze,
să închidă rănile de muguri,
după care, sau poate de la debut,
apare machiajul colorat al florilor,
care, ca orice machiaj, veștejește înspre șters,
cade, frumusețea se pierde,
rămânând niște negi, buburuze
ce umflă și își iau nume de pere, de struguri...
lipsite de gust la început,
fără stil, fără jocul culorilor...
se împlinesc mai apoi să îmbete de arome, parfumuri, sămânțe să-și lase, din mers,
să-și țină în radicule trupuri, un floral univers.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multe-ntr-o zi... de gemeni
O fi un semn când ziua-i nota zece
la fericire și destin
de început de prunci de mamă
și de-un debut -înspre tot mai bătrân,
bunic, cum se mai spune-
când poți vărsa o lacrimă
deși e-o zi-festin?
Că-s două vieți deodată -un gentleman și-o damă
în început de gemeni, se copiind, se-ngân-
Massimo și Maeva... De părinți date nume!
E-octombrie și zece,
o altă zi ce altfel în neștiut ar trece
de n-ar fi luat candoare
de-un semn de-amor, de-o floare;
se-mbobocind Simon, el... și-a mea Daniela,
umplând o boltă-n noi sori, cum picurii umbrela...
Să fie tot deodată;
mamă, gemeni, nepoți, bunic, mătuși și tată???
PS
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă literară
Un măgăruș, isteț nevoie mare,
S-a săturat de iesle și căruță
Și observând cum razele de soare
Se oglindesc pe-o floare, el o cruță
Apoi răgi, din curte toți să știe,
Că el s-a apucat de poezie.
Ca debutant, nu a avut pretenții:
A început să mâzgăle pereții
Întâi la grajd, apoi și la stăpâni,
Și în curând la case din vecini.
A suportat nu rareori supliciul
Ce-l ofereau stăpânii săi cu biciul.
De remarcat că scrierile sale
Se limitau la scene pastorale.
Deși a declanșat frecvent scandaluri
S-a apucat să țină recitaluri,
Cu-atâta profunzime si tărie,
Că toți sunt condamnați la insomnie
[...] Citește tot
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șlefuit de îngeri
mi-am văzut negenerația renunțând,
mi-am admirat eșecul,
o dorință/un parazit,
am încercat să urc zidul,
să trec de harta lor pe harta noastră...
am înțeles că toți una suntem,
am coborât la prima, chiar dacă mai aveam bilet,
am făcut autostopul pe paginile resemnării,
mi-am scris autodenunțul, m-am condamnat:
nu pentru o lume mai bună,
nici pentru a-i elibera,
oricum nu m-a ajutat prea mult,
am rămas doar martor...
visam copaci desfrunziți,
nu era un coșmar, dar mă durea,
drept este că dispăream
acolo unde se termină drumul...
apoi am deschis ochii încet
purtat de moartea placidă
într-un tunel al zorilor
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universal... valabil
Negrul, este fundal începutului "ZERO", de-Univers " stem" genezic gigant...
Miliard de înțepări îi apar, mult mai mici de-un foton, se prefigură în spații...
Printre goluri-universe de vremi, mii fotoni titirezi în rotire se-adună, cu efect aspirant...
Intermezzo între neguri, colosale locații își împart întuneric în structuri de creații.
Strălucirea orbește în gămălii de argint în topire, cu diamante-n făclii...
Energia e pură, căci materie nu-i, doar rotații nebune în mișcări centripete...
Trilioane de mii în miliarde de sute... în milioane de sute de mii... mii și mii
"terra electron volții" se-adună în timp de lumină și viteza își iuțesc... în mișcări incomplete.
Nici computer cât Soare de azi, n-ar putea calcula cert, valori. Niciun hard nu indică
ce lumină-i în centru; sclipitoare a orbi prin topire de-un instant diamantul!
Științe nu-s cu putere a decide când start cursă-i, nici culoarul de timp să prezică.
Chiar de-adună în avut generații de axoni de la Terra completă, nu e timp să gândească instantul!
"Spinul" este gigant! Ce cu mâna Divinu-a rotit într-o joacă unicat a creării,
sparge-n raze uriașe lumina captivă în rotire - plecată din start... ce deja e ajunsă-
în infinitul de ergi de-energie deplasată în punct "X", se răcind spre neant și-i supusă
agregării!
N-are nume în valoare puterea aprinsă sub forma de bec de acum, dar atunci ne îndeajunsă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre debut și început, adresa este: