Poezii despre sfârșit
1389 de poezii despre sfârșit.
Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
catren de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Și așa vine
Și așa vine sfârșitul lumii,
Nu cu un bang, ci cu un scâncet.
poezie de T.S. Eliot din Oameni fără conținu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!



Fuge raiul din Adam,
Cu un măr abia-nflorit;
Eva i-a un vot de blam,
Fericirea s-a sfârșit...
catren de Girel Barbu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Așteptare
Așteptăm
cu toții ceva.
Această așteptare
este viață.
Tinerii
așteaptă un început,
bătrânii
așteaptă un sfârșit.
Sfârșitul vieții
este și el viață.
poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Te iubesc
Nu mă condamna,
Te iubesc,
Dintotdeauna
și mereu.
De la început,
Până la final.
Este firesc
și nu banal.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iuda la relanti
Astfel
veni-va
Apocalipsa
Nu
c-un
înger
Ci
C-un
sărut
Fără
sfârșit
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!



Epigraf final
De-aș fi ori încă nu pe ducă,
Mă simt la fel cu orișicine
Clipire-nchisă-ntre suspine,
Și-ntre năluci ce pier nălucă.
poezie celebră de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!




Dicționarul îl tot faci
Și-l tot desfaci, refaci, prefaci,
E cartea care niciodată
N-a fost și nu e terminată.
catren de Lebrun-Pindare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Epigraf final
De-aș fi ori încă nu pe ducă,
Mă simt la fel cu orișicine
Clipire-nchisă-ntre suspine,
Și-ntre năluci ce pier nălucă.
poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!


Final
Moartea e mare.
Ai ei suntem
și gura ni-e surâzătoare.
Atunci când viața-ne-o credem în toi,
moartea cutează să plângă
adânc, în noi.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Cartea cu imagini, traducere de Maria Banuș
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!




<< < Pagina 1 >
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre sfârșit? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre sfârșit, adresa este:
