fosfor

Heraclit

Ideea de foc
în bulgări de fosfor
doarme

la vederea
găleţilor
se tulbură izvoarele

canarii
ne alină dorinţa
de a poseda suflete

şi în viermi
viaţa trebuie să ne pară
normală.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra scrisă

se bate cu pumnii reci re
ci în pieptul care o
lespede este şi se încălzeşte
în piatră

scrie cu litere ca de neon (?!) cam de

o şchioapă de-ai fi şi mă treci nu
te opri niciodată în
durerată nu te a
pleca după aşchii de fosfor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecce tempus

Numai în arbori inelele anilor
mereu se lărgesc.
În trupul meu timpul sporeşte subţire
de la o zi mai firav - la alta, subt crugul ceresc.

Tinere sînt încă, tinere toate popoarele -
eu, fiul lor, cît de bătrîn!
Munţii mai cresc, cu umbrele lor, din adîncuri.
Nici frunte, nici inimă n-am să-i îgîn.

Fosforul şi apa, cărbunele, galbenul sulf
de subt scoarţă în lamură dau.
Stihiile, ele mai cred în obşteasca poruncă.
Eu trepte în sus - nu reiau.

poezie clasică de Lucian Blaga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voluptas

Printre Tanagre false şi flori de fir persane
când dormi, pe mări de ambru şi umbre, în alcov,
spre trupul tău alunec, înot, ca spre-un ostrov
cu golfuri călduroase şi leneşe liane.

Naufragiat, de-a pururi setos de noi secrete,
descopăr alte unghiuri şi-un alt parfum când plimb
pe formele-ţi inerte mişcările-mi încete
şi-adulmec ora-n tine, pătrunsă de un nimb,

iar pipăitul, artă ciudată şi subtilă,
pe matele alee scăzând şerpuitor,
călăuzeşte gura spre floarea imobilă
ce scapără-ntre bucle stigmatul de fosfor.

poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă orientală

În care zi din calendar
Ne-am întâlnit o dată doar,
În faţa unui mic bazar
Dintr-un oraş oriental -
Bazar cu marfa pe trotoar,
Ca-ntr-un ajun de carnaval?

În care zi din calendar,
În faţa unui mic bazar,
Când eu - un biet cumpărător -
Iar tu - o biată vânzătoare -
Cu ochii noştri de fosfor
Ne-am tocmit prima sărutare?

În care zi din calendar
Ne-am îngropat ca-ntr-un bazar,
Şi lacrimile ochilor
Din ochii noştri de fosfor,
Şi măştile de carnaval,
Cu-ntregul fast oriental,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confuzia

azi am primt ciocolată
la spital iar
este de gardă acea infirmieră puţin
mutilată: viaţa-mi atât de amară a fost
îndulcită –
perfuzia preamăreşte
confuzia
(?!) –
staniolul
de-rulat uşor între degete
interesant...
păcăne scoate scântei:
fosfor şi pieptene şi frecare şi sare
de mare
în privirile părului ei – o vin-
de-care
aproape frumoasă
pe cuvânt
de... galant
infinit

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte, două cărţi

Mai erau din patru, trei
Una îşi luase zborul
Fericit el, cititorul
Dumnealui şi dumneaei

Şi de-acolo mai departe
Sufletul e mai uşor
C-un imbold sau un fior
Redescoperit în parte

Numai preţul cât dispreţul
Toată lumea e o boală
Iar dintr-o cutie goală
Scoţi o pildă. Sau judeţul

Şi-am plecat. Şi-am să revin
Însă banul tot lipseşte
Dacă fosforul la peşte
E mai mult, eu mai puţin

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase de fosfor

locuiesc în inima şarpelui
care bate cu limbile sâsâind
precum un pendul în pereţi
peste mâinile mele trec amforele verii
lipite cu ceară
verile acelea cu cozi de guşter mi se lipesc de palme şi beau halucinant
secunde să pot străbate mările
lumii cu oase de fosfor

cai ai câmpiei scuipă peste pragul lumii
aburi de sare
morţile s-au deghizat în gutui
miros a lumini şi au gust de
melci striviţi de luminatoare

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chibritul în apă

dacă n-au reuşit să-l convingă să
renunţe până acum
înseamnă că încă adună-n chiuveta enormă
cât un crater de referinţă meteoritic
obiecte diverse (?!) dar nu
înainte de-a pune fosforul în catargul
viselor sale sub formă
de cutie de chibrite de rezonanţă, de buzunar de
sigur inflamabil plutind pe mările trase
ca degetul prin inel prin
sifonul ce râgâie, orch, la
fiecare nouă
achiziţie compulsivă
şi e
tern e
feminată în limita
cardului cosmic de culegător

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VII

Răpeşte-mă pe-adânci, mirate mări,
În care dorm păduri de madrepore,
Când luna-ncinge tristele lor flore
În fosforul adâncilor cămări!

Adie-mi selenarele chemări,
Şi poartă-mă în culmea albei prore,
În unduirea cosmicelor hore,
Pe mări adânci, pe vesperale mări!

Încet te duci pe braţele Palorii,
Spre cerul unde ard Nemuritorii...
Glorificată, pânzele-ţi întinzi,

În vântul larg, pe-al undelor tezaur:
Corabie ce vine de la Inzi,
Cu smirnă, cu tămâie şi cu aur.

poezie de Dan Botta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!