Poezii despre gânduri și lut
poezii despre gânduri și lut.
Potop
Mi-am aruncat
sufletul
pe un vârf de munte
ca să mi-l salvez
de la potopul
patimilor
și din noroiul
gândurilor,
până ce puhoaiele
se vor retrage
și din trupu-mi lut, va înverzi
ramură de măslin.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Doar la gândul ca îngerii
vor sparge venele
celei mai vechi biserici,
în vasul de lut
încep să înflorească
plete de iasomie...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre tine nemurire
Și gândul meu spre tine nemurire,
Se așterne în brațele de lut,
Căci ascunzi în tine, o piatră de iubire
Și aștept să mor, să te sărut.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (24 februarie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în tăcerea singurătății
apar dunele sufletului
schimbătoare gândirii
cu ploi și torente de noroi
ce pot fi arse într-un munte
spre eliberare
din lutul lui
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă mormântul mamei...
Iarba uscată miroase
a rădăcini ucise
de lut
lângă crucea arsă
de tămâie
fără vină
doar visul
ca o durere proaspătă
îngăduie plânsul
zboruri fără aripi
înalță lacrimi spre cer
gândul lăuntric plin
de cuvinte și umbre
pulsează
în cea mai lungă zi
durerea se-nfășoară
pe trup ca iedera în rugă
spre Dumnezeu...
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă mormântul mamei
iarba uscată miroase
a rădăcini ucise
de lut
lângă crucea arsă
de tămâie
fără vină
doar visul
ca o durere proaspătă
îngăduie plânsul
zboruri fără aripi
înalță lacrimi spre cer
gândul lăuntric plin
de cuvinte și umbre
pulsează
în cea mai lungă zi
durerea se-nfășoară
pe trup ca iedera în rugă
spre Dumnezeu...
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa
Mă uit la viața mea cum îmi socotește întâmplările
Două plus trei, aici am uitat să trăiesc una
Și gândul meu ce coace tardiv
Îndrăznește să le-apuce cu mâna
Să le bage înapoi de unde-au venit
Ca-ntr-un canal secat
Stau și umplu cu lut
Găuri mari, pe unde-ar putea să vină
Apa
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă mormântul mamei...
Iarba uscată miroase
a rădăcini ucise
de lut
lângă crucea arsă
de tămâie
fără vină
doar visul
ca o durere proaspătă
îngăduie plânsul
zboruri fără aripi
înalță lacrimi spre cer
gândul lăuntric plin
de cuvinte și umbre
pulsează
în cea mai lungă zi
durerea se-nfășoară
pe trup ca iedera în rugă
spre Dumnezeu...
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rost
Sunt prezent și trecut,
Carnea mea este lut.
Taina lutului o străbați
prin cea a sărutului
și mai rămâne, mai rămâne.
Ochii nu sunt pentru a vedea,
ci pentru ca să se întâmple
frumusețea pământului.
în fiecare din noi.
Nu avem urechi pentru a auzi,
ci pentru ca să se întâmple
muzica pământului.
în fiecare din noi.
și gândul îl avem
pentru a se întâmpla marea taină.
și tot mai rămâne, mai rămâne.
poezie de Marius Gîrniță din Rost (2000)
Adăugat de Marius Gîrniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Detaliu mov
o rază
jucăușă
ține loc de bibliotecă
în timp ce ziua de azi
ca o piatră de ametist lunecă
sub
talpa de lut mai păstrând
urme de cenușă
sumă de gânduri bune tăcerea
deschide umbrei
în labirint
o ușă
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și lut, adresa este: