involuţie şi religie

* * *

Revoluţie sau involuţie?
Pentru moralitate, cinste
Religie si constituţie...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rutină

stau în balcon ºi observ.
o duduie face plajă.
mi-ar fi plăcut să nu aibă atât de mult bun simţ.
ce păcat!
au inflorit muşcatele.
la magazinul de jos primesc marfă,
parchet laminat.
pe şosea trec maşini.
căruţele nu erau bune, pentru că nu poluau.
am involuat!
miroase a carne prăjită,
mâncăm animale, Dumnezeu se supără,
El le-a creat!
ne pedepseşte pentru asta,
ne trimite trăznete şi ne ninge vara.
am plecat!
o femeie însărcinată
va naşte curând, un băiat,
minunat!

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdere de timp

De ce vindem doar spaţiu, nu şi timp
-Negând suprema necunoaştere-a enigmei
De-un Univers ce-l dibuim cotrobăind-
Înlănţuit-mărgele de-ani lumină-n infinitul migmei.

Lipsiţi de simţuri, ce le credem top,
Neputincioşi sau doar cuprinşi de lene,
Insinuăm, la legi, doar limitări de scop
Şi ne purtăm para-deştepţi, în anateme.

Planetă, cosmos, le-mpărţim felii
Şi partajăm avari doar materialul,
Uitând dimensiunea, timpului de-a fi...
Pierdută-n lupta cu irevocabilul.

Credinţei fii, sau produşi de selecţie,
Perfectu-l renegăm pentru handicap;
Proştilor neadaptaţi, le oferim protecţie,
Discriminând normalul cap la cap!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghetsimani

- Te rog îndepărtează, de poţi, încă puţin
Paharul ăsta, Doamne, întins acum spre noi
Amară-i băutura şi plină de venin
Şi-n plus, mocneşte-a ură şi spumegă război.

De când îl ştii, pământul nu s-a schimbat prea mult
Au mai căzut imperii, războaie au tot fost
Şi-n toată-această zarvă, în tot acest tumult
Se-nhamă "omul liber" la jugul contra cost.

Din umbră păpuşarii, scoţând în faţă "sfinţi",
Ne spun că rău-i bine şi binele e rău
Religiile se-nfruntă-narmate până-n dinţi
Oameni ucid alţi oameni, clamând numele tău.

Sub steagul toleranţei, mărşăluind obscen
Perversitatea, cinic, vrea dreptul la firesc
Iar omenirea pare că pierde-un ultim tren
Spre o iluminare a tot ce-i sufletesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băştinaşul
Comentează! | Votează! | Copiază!