Poezii despre poezie și tuns
poezii despre poezie și tuns.
Zăpada mieilor
Zăpada mieilor, dar nu mai ninge cu miei,
mieii spânzură-n măcelării,
disecați, grațios, ca-n iubire, femei
decupate din dantelării.
Ca ei sunt și zăpezile: tunse de blana
în care s-ar fi rătăcit clopoței
dar și pe ele le subțiază rana
și nici n-au învățat să plângă ochii de miei,
disecați, grațios, ca-n iubire, femei.
Zăpada e a mieilor și mieii ai burților dumneavoastră
cum durerea e a poetului dar și poetul e-al vostru,
consumator netrebnic de iarbă albastră
căruia i se clatină rostul
cât încă i se mai văd mâinile străvezii
decupându-se din dantelării,
decupându-se din măcelării...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei
s-o sfârșești singur
în cavoul unei camere
fără țigări
sau vin
numai cu un bec
și cu o soba de fier,
cu părul sur
și bucuros că ai
camera.
... dimineața
ei sunt deja acolo
făcând bani:
judecători, tâmplari,
instalatori, doctori,
copii care vând ziare, polițiști,
frizeri, spălători de mașini,
dentiști, florari,
chelneri, bucătari,
șoferi de taxi...
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet jucător
cine mai scrie poezii mai scrie
când messi dă cu dreptul în stângul și
înapoi iar capul e cusut pentru mondialul din rusia
cu mațe de ren renegat?
cine mai scrie atunci
când elveția - fostă mică putere în sporturi -
ține brazilia de tricou iar poeții favelas
în vestiarul cu miere își pun
cu amar jambiere din nou? iar stăpân
e un urs foarte alb
cu centură de caratist cu alură de prichindel
tuns cu mașina de tuns. unele ierburi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe marginea Idiotului de Kurosawa
Poezia îmi pare câteodată a fi starea de idioțenie paradoxală:
ești ca un salcâm stropit cu var
peste care ploile aruncă măruntaiele cerului
ești ca un îngeraș care pică în farfuria cu borș
la Cina cea de Taină
ești ca un rege al Franței tuns cu ghilotina
sau pur și simplu Mâșkin
rătăcit într-o Siberie japoneză.
poezie de Cristian Bădiliță din Poeme pentru păsări și extratereștri (2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dor nebun de shakespeare
mă încearcă și îmi vine
să dau un cal albastru
dar tot cal
și nu vreau regatul în schimb
sunt urmașul lui otello
ăla cu desdemona cu părul tuns des
demona cu lentile de contact
se uită în ochii mei sângerii albaștri
și îl vede pe romeo
iar eu pe julieta o văd sub bal
con de umbră (?!) - polonius
în alt colț fumând opium
pe scenă apare hamlet și troilus
am încurcat piesa în nebunia mea (?!)
încurc personaje
le amestec și marele will nu mă iartă
nu are nevoie de un uituc - desdemonele
stau acasă înșelate plâng
se uită pe telefon - îl ad
miră pe lear
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugă postmodernă XXX
Ai intrat în mine ca un zimbru
ți-am spus de atâtea ori că nu-mi plac broderiile
Eu am nevoie de un război de țesut
cu ițe, urzeli, bătături, spată,
să-mi treacă șuvoi fiorii prin spate
suveica s-o simt ca pe-o lostriță
Peste tunsoarea mea chilug
ador luna fiindcă îmi dă luciu
de bolnavă totală adusă la reflexoterapie,
parcă îl văd pe ultimul războindu-se cu mine
el nu mă mai scotea, scâncind, din psihi mu
Sufletu'! Să mă scutească, îi zic, de angeli și rondele,
nu sunt poetă de nișă, nu mă-mbrobodești
c-un haiku. Nu! Eu vreau epopee!
Doar lângă zimbrul meu, animal fioros,
mă-ncearcă atâta plăcere, chinuindu-mă...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Angela Marinescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oițele năzdrăvane nu se lasă mâncate de lup
își poartă podoaba ca pe o cămașă de zale
poate că lâna lor e de aur
nu sunt prea multe izvoare care să infirme zvonul
nici măcar cei de la click nu au găsit nimic
deși unii poeți susțin ceva mai mult de atât
(dar oricum sursele poetice nu au nicio crezare)
cică și firul ariadnei s-a tors din spinarea lor
și mai toate cojoacele fără ac
până și dumnezeu a înțeles că e nevoie de miorițe
(laie sau bucălaie și chiar tărcate-de ce nu)
și nu s-a mai opus minunilor
dar nici nu a mai intervenit în intrigile bacilor
.....................
de la prima întâmplare ciudată cu astfel de mioare
s-a luat măsura tunsului în răspăr
unii chiar au îndrăznit să pună de un campionat
mai național mai mondial după puterea fiecăruia
chiar au cerut să fie cuprinsă în probele olimpice
.....................
dar între timp păstorii au deveni baci mai apoi ciobani
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
m-am îndrăgostit de galliano și am visat asta
(de fapt am căzut din pat dar mi-era rușine să-ți zic)
voiam să-mi pieptene cineva părul
vezi de asta l-am tuns pe tot
cele mai nepotrivite mâini au trecut prin el iar acum
arăt ca un băiețel fericit cum ar fi trebuit
m-am îndrăgostit de galliano păcat
că l-am iubit doar pentru maică-mea a fost un
vis-trofeu din care nu pot deduce cum
mișc mâna în somn
fiindcă cel care doarme cu mine n-o vede
acum nici măcar nu mai am sens
strâng unghii strâng mâini strâng
poeme mototolite și le vând la kg
oamenii le găsesc interesante păcat că eu
[...] Citește tot
poezie de Sorina Rîndașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Năravuri scribărețe
Când colinzi
două luni
a naturii splendoare,
căutând flori și stele
prin oricare cotlon,
e de neînchipuit
cum natura ți-apare
ca o carte
de telefon.
Pretutindeni-
Caucazul de-ar fi,
e de-a surda,
sau că-s țărmii Crimeii
în soare,
pe un petec de cer,
la W. C,
sau pe burta
telegarului lui Petru cel Mare,
ori în praful din drum,
ori pe-a vântului roză,
[...] Citește tot
poezie clasică de Vladimir Maiakovski din Versuri (1926), traducere de Cicerone Theodorescu
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labirint
ziua aceasta s-a întâmplat să plouă cu metasentimente
iar tu saltimbanc al ideii de poezie ai contemplat cum cresc firele ierbii
așadar de acum vom tunde copacii
de mână cu umbrele vii cu spinii reci
lumea ta va fi o cupolă
a mea va avea pași de pitic
cu cât nopțile vor scădea cu atât inima ta va urca într-un infinit de tic-tac-uri
până spre labirintul orelor care curg
precum râurile sub arca universului
de acum vom culege ciuperci după ploaie voi lua ochiul lumii să îl
rostogolesc în mușchiul pădurilor din el se vor trage spre cer vitralii ca niște
dungi verzi într-o mănăstire galbenă
tu vei cunoaște singurătăți hiperboreene cât eu voi primi în plex aerul
șuierător al dragostei care stă mai la sud
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre poezie și tuns, adresa este: