psihologie şi viaţă

Misterul iubirii

Toamna are cataractă pe lentile,
Trebuie dusă la specialista stelară
Care operează irişii deranjaţi
De lumina solară, lunară.

Te port în sertarul inimii
Psiholog cu profunde aluzii,
Cine consumă dulci trufandale
Făcându-şi din viaţă iluzii?

Femeile prelungesc bărbăţia,
Tu îmi confirmi: "vitalitatea",
Nu trăim amnezici, suntem ca o lăută
Ce-ngroaşă prin îngeri natalitatea.

Îmi place gândul tău, iubirea în nuanţe,
Viaţa-n cuplu este şcoală-naltă
Unde orişicine învaţă a trăi
Fără confuzia care ne îmbată.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încheietura vieţii

Încheietura vieţii
Şi-a luxat existenţa.
Este nevoie de un psiholog
Pentru a-i face reconfigurarea morală.
O chestiune banală...
O bucată de tifon, uşoară,
Ca pâlpâirea unei lumânări parfumate.
Flutură ca a îngerilor armate...
Paşi grei, biciuiţi de vântul tăcerii,
Durerea-nvierii,
Lacrima ce înţeapă ochiul de amintire,
Defuncta iubire...
Şi zborul lin în care toţi plutesc,
Suflete de lumină,
La întâmplare.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Edulcolor tablou

Viermuim, trăncănim, scrâşnim,
ignorăm vecinătăţi de ţintirim,
ne stoarcem de poeme, trudim,
miroase a ratare, e bine să ştim

Ţintim "undreamable dream"
pe lângă mănăstirea Antim,
pe care cruce să ne răstignim?
Chiar nu pricepeţi că murim?

Edulcolor tablou de fraţii Grimm,
de atâta haos alb o să orbim,
şi bem vârtos, de soartă suduim,
trăim? Or numai supravieţuim?

Tic-Tac, tristeţe fără de motiv,
c-un psiholog fără moral-volitiv

sonet de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"ţi-a crescut o gaură-n inimă"

au zis doctoranzii pe la vârsta copilăriei
şi eu am râs
fericit că voi avea
unde să mă joc cu nisip...
mai târziu
prin adolescenţă au decis
că am "o inimă într-o gaură"
şi am râs
aveam de acum
un fel de "black hole" a mea
unde putea încăpea
chiar o bucată de univers...
"teoretic nu prea exişti"
mi-au spus pe când
am devenit soldat
şi iar am râs
pentru că atunci am înţeles
că dacă eu sunt o iluzie
şi ei sunt o iluzie...
"gaura ta e atipică -ţine loc de cord

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaura

ţi-a crescut o gaură-n inimă au zis mai întâi doctoranzii pe la vârsta copilăriei
şi eu am râs fericit că voi avea unde să mă joc cu nisip

mai târziu prin adolescenţă au decis
că am o inimă într-o gaură şi am râs
aveam de acum un fel black hole a mea
unde putea încăpea chiar o bucată de univers

teoretic nu prea exişti au concluzionat specialiştii pe când credeam că am devenit bărbat
şi iar am râs pentru că atunci am înţeles că dacă eu sunt o iluzie totul e o iluzie

gaura ta e atipică ţine loc de cord
chiar de materie cenuşie ţine loc
şuşoteau cardiologii psihologii psihiatrii
speriaţi de neînţelegerea lor

a crescut atât de mult încât te-a dat afară din tine şi te-ai pierdut
eu iarăşi am râs bucuros fiindcă oricum
nu mă găsisem vreodată

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purgatoriu

Psihologia mulţimii
târziu a povestit:
Nebunia unită
ciclic s-a războit.
A ei dorită eclipsă
e să trimită
lumea-n Apocalipsă.
Acum, când piticul,
atomul cel mic
e... năzdrăvanul,
supremul voinic!
Dumnezeu,
notă a luat
apoi a zis răspicat:
Îngeri şi demoni
până acum am fost delicat,
oi albe şi negre
în stână aţi stat.
v-a înbulzit răutatea,
cu Natura v-aţi pus

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crez

Când gândirea înlocuieşte viaţa
şi poezia este modul superior al comunicării,
când iubeşti esenţa tăcută a vieţii
consemnată de cuvinte consumate în scris,
când poţi sacrifica pentru autenticitate confortul
şi pentru expresivitate ideea,
îţi reprimi tentaţia de a aspira la glorie
căci poţi degrada teribil achiziţia lumii moderne:
spiritualitatea.
Rătăcirea spiritualităţii e transferul de adevăr
ce duce la pierderea identităţii,
obsesiile prezentului sunt mai puternice
decât dramaticele probleme ale trecutului
care provoacă mustrări de conştiinţă.
Prin acceptare se consumă moda,
iar succesul este boala ei mortală.
Complexitatea vieţii este o axiomă
cu hotarul indecis între
dăruirea pentru o cauză
şi ambiţia puterii

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezist!

Se plimbă ciuma nouă peste ţară
noi, toţi, în lupta asta, împreună,
avem umor şi viaţa ni-i sprinţară,
ne întărim, văzând şi-o parte bună.
Mărturisind, prin lacrimi de speranţă,
c-o să uităm curând de izolare,
nu pot să nu afirm, cu siguranţă,
că are-o parte bună, prin urmare...

Tot timpul petrecut, de-o vreme-n casă,
mi-a dat răgaz să-mi văd iubitul drag,
în fiecare zi, la prânz, la masă,
e punctual şi nu-l aştept în prag!
Îţi mulţumim, trăim o viaţă nouă,
surprinzătoare chiar şi pentru el,
fi'ndcă-a aflat...,, că-n suflet nu-mi mai plouă",
atunci când mă jigneşte în vreun fel.

Ne-ai învăţat ce-nseamnă fericirea,
uitasem, mai demult, s-o mai simţim,

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piano-forte serenissimo

nu ştiu dacă muzica asta este
ca să-mi amintesc... ca să te uit
şi câţi pescăruşi în mine s-au înecat
câţi şi-au liniştit moartea luându-mă
drept marea albastră şi bună

rămasă într-o aşteptare în plin centru
ţinta perfectă a imperfecţiunilor ploii
intuiesc cum te încrunţi.. cum zâmbeşti
resimt trecutul meu... asemănarea noastră absolută
strămoşii comuni... jocurile copilăriei adolescente...

déjà-vu-ul are legile lui de nimeni vreodată cunoscute
în singurătate arţarii se umplu cu vrăbii...

fac eforturi... mă autosugestionez
că n-am iubit o nălucă

întâmplarea ta prada perfectă
a ecranului devorator fără scrupule

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt după dreptate

Hei, creiere spălate cu anii toţi pierduţi,
Nu vă mai lăsaţi prostiţi, furaţi, minţiţi,
Aţi fost atraşi fără să vreţi într-un joc strâmb,
Trăiţi fără speranţă într-o lume de plumb.
Mereu pălăvrăgesc stăpâni răi şi fac semn,
Ne impun să ne exprimăm într-o limbă de lemn,
Luptăm cu aceşti duşmani o luptă disperată,
Noapte de noapte, până când zorile
Ne pleznesc peste faţă

Strigaţi, strigaţi după dreptate,
Răzbunaţi lumea care-n decadenţă zace!
Strigaţi, strigaţi după dreptate,
Eliberaţi lumea ce-n lanţuri de sclav zace!

Legati la ochi, sub puşti ne secerăm
Împuşcaţi pe la spate sau torturaţi în somn,
Terorizaţi ne scufundăm cu Terra în derivă,
Ascunşi încă-n tranşee de răzbunări şi frică,
Spre un ţel apus ce abia acum ne ajunge din urmă.

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Judas Priest, muzica de Judas Priest din Screaming for Vengeance, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!